Cine este Alexei Lungu, politicianul moldovean lăsat fără buletin românesc de autoritățile de la București
0Autoritățile de la București i-au anulat buletinul românesc lui Alexei Lungu, unul dintre vectorii intereselor rusești din Republica Moldova.
Potrivit unor surse G4Media, fostul jurnalist al Sputnik, publicație interzisă după izbucnirea războiului din Ucraina, a călătorit în Rusia prezentând la frontieră cartea de identitate românească.
Presa de peste Prut a scris că, în urmă cu două luni, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova i-a comunicat lui Lungu calitatea de suspect într-un dosar în care este investigată finanțarea ilegală a partidului său cu fonduri din Rusia.
Contactat de G4Media, Lungu a confirmat anularea buletinului, decizie despre care a aflat la începutul acestei luni, pe Aeroportul din Iași și a afirmat că „Ceea ce s-a întâmplat a fost dubios.”
Publicația citată mai menționează că Lungu, în vârstă de 41 de ani, în prezent președintele Partidului „Șansă” din Republica Moldova, a obținut cetățenia română în urmă cu câțiva ani, prin redobândire – o procedură prin care cetățeni de peste Prut primesc acest statut după ce dovedesc că au avut strămoși români.
Motivul pentru care i-a fost anulat buletinul românesc
Cu toate acestea, Statul Români i-a anulat buletinul după un control al polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne care a descoperit că adresa sa din România era într-un imobil la care figurau mulți alți basarabeni – o situație înregistrată deseori în județe din Moldova din cauza unor intermediari care, contra cost, identificau adrese de formă pentru cei care redobândeau cetățenia și aveau nevoie de un domiciliu aici pentru a primi carte de identitate.
„Ceea ce s-a întâmplat a fost dubios. La începutul lunii mai eram pe Aeroportul din Iași pe punctul de a urca în avion spre Istanbul când am fost oprit de la îmbarcare de un polițist de frontieră și cred că un domn de la Serviciul Român de Informații care mi-au spus că mi s-a anulat buletinul pe 25 aprilie 2025, fără a-mi comunica și motivul. Nu înțeleg cum de am putut să trec înainte prin Vama Sculeni și prin filtrele de la Aeroport atunci când am prezentat buletinul”, a afirmat Lungu pentru G4Media.ro.
Cu toate acestea, Lungu rămâne în continuare cetățean român. Acesta a depus o plângere penală împotriva serviciilor secrete românești la Parchetul Militar din Iași pentru modul abuziv în care ar fi fost percheziționat în Vama Sculeni, în octombrie 2023, când a vrut să intre în România.
„Acum când a venit Soros la putere (în România, prin alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan n.r.) nu m-aș mira să se lege și de cetățenie”, a mai spus Lungu.
Acum un an, jurnaliștii din Republica Moldova au dezvăluit faptul că Lungu s-a deplasat la un forum economic desfășurat la Moscova, prezentând la întoarcere, pe 28 mai 2024, o carte de identitate românească.
Referitor la acest lucru, un reprezentant al serviciului de presă al Partidului „Șansă” a declarat că Lungu „nu trebuie să facă neapărat public cu ce document și unde trece. Sunt niște chestii personale pe care le poate proteja. (…) Ce are cetățenia cu convingerile politice sau cu confesiunea unui om?”.
Cine este Alexei Lungu
Jurnalist la începutul carierei sale profesionale, el a lucrat timp de circa zece ani în cadrul unui trust de presă controlat de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, dându-și demisia după ce acesta a plecat din țară, în 2019.
La acel moment, a devenit colaborator al Rossiya Segodnya, holding media rusesc condus de persoane indicate în mass-media internațională ca propagandiști ai regimului de la Kremlin.
În cele două luni în care a fost angajat al holdingului, el a publicat peste 100 de știri pe site-ul Sputnik Moldova, parte a Rossiya Segodnya alături de postul de radio Sputnik. În februarie 2022, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovenești au interzis Sputnik, iar în 2023 șeful din Chișinău al acestui trust, Vitali Denisov, a fost expulzat din țară.
În august 2023, Lungu a intrat în politică și, prin votul consilierilor municipali controlați de Ilan Șor – acuzat că ar fi organizator și susținător, ani la rând, de proteste antiguvernamentale cu bani de la Moscova, unde s-a refugiat – a devenit viceprimar, iar apoi primar interimar al unuia dintre cele mai importante orașe din Republica Moldova – Orhei.
Ulterior, a devenit președintele Partidului „Șansă”, formațiune care s-a declarat succesoare a Partidului ȘOR, scos în afara legii în vara lui 2023 după ce Curtea Constituțională a decis că „a acţionat în contradicţie cu principiile statului de drept şi a pus în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova”.
Ulterior, Partidul „Șansă” și Alexei Lungu, care, conform presei moldovenești, a călătorit de mai multe ori la Moscova, apar menționate în două rapoarte, din noiembrie 2023 și decembrie 2024 ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova.
La finalul lunii martie 2025, Centrul Anticorupție din Republica Moldova i-a adus la cunoștință lui Lungu calitatea de suspect într-o „cauză penală inițiată în temeiul Art. 181/1 alin. 1 – finanțarea ilegală a partidelor politice”.
Lungu a negat pentru G4Media.ro faptul că este pus sub acuzare și susține că, de fapt, totul se leagă de niște neconcordanțe în niște documente, situații invocate de Comisia Electorală Centrală, instituție pe care o acuză de partizanat politic în favoarea „grupării criminale PAS” (partidul aflat la guvernare n.r.).
Unul dintre pilonii acestui centru ar fi fost Blocul Victoria – patru ”partide-extensii controlate de Ilan Șor”, printre care „Șansă” a lui Lungu, convocate de acesta la Moscova în aprilie 2024 pentru a fi unite într-o platformă care să compromită cele două scrutinuri, inclusiv prin organizarea unei rebeliuni care să ducă la schimbarea prin violență a conducerii țării care să fie înlocuită cu persoane favorabile intereselor Kremlinului.
Se încarcă comentariile...
