Cele mai faimoase cetăţi medievale din Transilvania. Locurile istorice care au păstrat atmosfera de aproape un mileniu
0Un număr impresionant de aşezări medievale, dintre care unele au păstrat vestigii vechi de aproape un mileniu, au rămas în Transilvania.
Cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania au fost clădite pe dealuri cu pante abrupte sau terase, şi cuprindeau incinte mari înconjurate cu valuri de pământ sau şanţuri. Au fost ridicate în apropierea rutelor strategice şi ale râurilor mari ca Mureş şi Someş, canale importante de navigaţie din acele vremuri.
Iată câteva dintre celor mai importante din fiecare judeţ:
Cetăţile de pe malul Mureşului
Cea mai cunoscută aşezare medievală din judeţul Alba este cetatea Alba Carolina, clădită în stil Vauban, pe ruinele unui castru roman, reutilizat începând din preajma anului 1.000. Aiudul păstrează ruinele unei fortificaţii medievale, iar la Câlnic turiştii pot afla povestea cetăţii feudale ţăraneşti, construită înainte de 1267, cu un donjon masiv, numit ulterior Siegfried. Cetatea de Baltă, amintită ca reşedinţă regală din secolul al XII-lea, şi cetăţile Gârbova, Ocna Mureş, Colţeşti, Săsciori, Sebeş şi Vurpăr se numără şi ele printre fortificaţiile care existau în urmă cu opt secole în actualul judeţ Alba.
În judeţul Arad, Cetatea Cladova a funcţionat până în secolul al XIII-lea potrivit istoricilor, fiind ridicată pe ruinele unei aşezări dacice. Tot aici, în aceeaşi epocă medievală existau fortificaţii mai cunoscute la Ineu, Lipova şi Şiria, cea din urmă fiind menţionată din anul 1318 ca aşezarea regală.
Biharia şi Oradea
Printre cele mai importante cetăţi medievale din judeţul Bihor se află Biharia, datată în secolul al XI-lea, o cetate de pământ cu ziduri puternice şi şanţ de apărare. Ruinele cetăţii medievale a Oradiei datează din secolul al XII-lea, aşezarea fiind refăcută în secolul al XVI lea, în stil Vauban, cu cinci bastioane şi ziduri. Cetăţi medievale au existat în Bihor şi la Aleşd şi Beiuş.
Hunedoara – cetatea de pe Dealul Sânpetru
O fortificaţie de pământ a existat, potrivit istoricilor, în secolele IX – XI, pe pantele abrupte ale Dealului Sânpetru, înconjurat de râurile Cerna şi Zlaşti. Ar fi fost clădită pe ruinele unei cetăţi dacice, iar un zid făcea legătura între ea şi aşezarea civilă de la poalele dealului. Peste aceasta din rumă, ridicată din piatră, cu un plan asemănător cetăţii medievale a Devei, a fost clădit Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai importante monumente medievale din România. Cetatea Devei a fost construită înainte de 1269 şi aproape la fel de vechi sunt cetăţile de la Râu de Mori (Colţ) de la Subcetate (Cetatea Regală a Haţegului) şi cetatea Orăştiei.
Răşnov, perla medievală a Braşovului
Mai multe cetăţi medievale ţărăneşti datate din secolele XIII-XIV au existat în Braşov. Una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti, din secolul al XIV-lea se află la Râşnov. Avea nouă turnuri de apărare, o biserică evanghelică în stil gotic şi o fântână adâncă de aproape 150 de metri. Cetăţi cunoscute sunt cele de la Buneşti, Cristian, Caţa, Cincu, Rupea, Sânpetru, Hărman, Homorod, Daia şi cetatea saşilor de la Prejmer. Remarcabile sunt şi Cetatea Făgăraşului, din secolul al XIV-lea şi ruinele Cetăţii Codlea, de la începutul secolului al XIII-lea, înfiinţată de cavalerii teutoni. Cetatea Feldioara, fostă reşedinţă a cavalerilor teutoni, a fost transformată în cetate ţărănească, în secolul al XV-lea.
Cetatea Sighişoara
Cetatea Sighişoarei construită a fost ridicată între secolele XIII-XVII, cu ziduri înalte de până la 10 metri şi cu 14 turnuri de apărare şi a rămas singura cetate medievală din Europa, încă locuită. Un alt monument medieval important al judeţului Mureş sunt ruinele cetăţii săseşti din Saschiz, ridicată între anii 1310-1324. În judeţul Mureş s-au păstrat mai multe aşezări medievale ţărăneşti, cu turnuri de apărare şi biserici de incintă, printre acestea fiind aşezările de la Archita, Zagăr, Băgaciu, Gurghiu, Seleuş şi Filitelnic.
Sibiul medieval
Sibiul numără peste 30 de fortificaţii medievale, cetăţi ţărăneşti sau săseşti din secolele XIII – XV, unele bine conservate. Un astfel de loc este cetatea de la Cisnădie, a cărei biserică ridicată în stil romanic, înainte de 1223 se numără printre cele mai vechi din ţară. La Miercurea Sibiului: biserica evanghelică, înconjurată de o fortificaţie amplă datează din secolele XII-XIII. Cunoscute sunt şi Cetatea Sibiului, cu mai multe rânduri de fortificaţii, ziduri cu arce, zid apărare din pasajul scărilor, cu turnuri şi bastioane, ruinele de la Şelimbăr şi biserica cetate de la Valea Viilor, veche din secolul al XIII-lea, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
Ruine ale unor aşezări medievale importante sunt şi la Bixad şi Nadeş (Satu Mare), Crasna şi Şimleul Silvaniei (Sălaj), Deta şi Timişoara (Timiş), Bistriţa şi Rodna (Bistriţa), Seini şi Baia Mare (Maramureş). De asemenea, mai multe aşezări medievale au fost menţionate şi pe teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna. Sunt ruinele Cetăţii Păgânilor, de la Balvanyos, cetatea ţărănească de la Ilieni, cetatea Herecz, toate din Covasna şi cetăţile Cârţa, Feliceni, Mărtiniş şi Odorheiul Secuiesc din Harghita. În Caraş-Severin s-au păstrat rămăşiţe ale cetăţii Mehadia, veche din secolul al XIII-lea, şi ale cetăţii Coronini de pe malul Dunării. Cetăţi medievale au existat la Bocşa, Caransebeş şi Ciclova Română. Ruinele cetăţii Clujului datează din secolul al XV-lea. Mai vechi sunt cele ale aşezării Moldoveneşti, din secolul X. Cetatea Lita de la Săcel şi Cetatea Secuilor de la Gherla se numără printre siturile medievale din Cluj.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
