Craiova: PORTRET / Maria Dinu, educatorul cu har de vizionar

Se numără printre oamenii care pun suflet în tot ce fac şi care nu se abat pentru nimic în lume de la principia, norme şi valori trainice.

Este în învăţământ de la sfârşitul anilor ’70 şi crede în continuare cu tărie că a făcut cea mai potrivită alegere în privinţa profesiei, nobilă, după cum o descrie, şi în acele timpuri, şi acum. Are la îndemână argumente solide în favoarea acestei meserii atunci când întâlneşte persoane care dau semne că se îndoiesc de importanţa fără egal a educaţiei prin şcoală în viaţa oamenilor.

O listă lungă de cursuri de formare profesională, de perfecţionări, pe ce înseamnă mentor, perfomanţă, educaţie timpurie, formare pentru viitor, management, vine să întârească respectul pe care îl acordă statutului de dascăl pe de o parte, iar pe de altă parte de educator care şi-a asumat responsabilităţile funcţiei de conducere a unei instituţii de învăţământ, Maria Dinu fiind în prezent directorul Grădiniţei numărul 31 din Craiova.

„Cele mai importante reuşite sunt cele obţinute în echipă cu copiii. La toate concursurile la care au mers, şi amintesc aici «Cea mai deşteaptă grădiniţă», «Copilărie fericită» sau «Desene cu scoici», au luat premii. Cei mici fac o echipă extraordinară cu educatoarele lor, iar acest lucru s-a văzut şi la «Festivalul Şanselor Tale», unde au fost exemplari“, mărturiseşte ea. Acum face demersuri pentru a pune pe picioare Asociaţia Părinţilor şi Cadrelor Didactice Petrache Poenaru, se gândeşte la o revistă care să le fie de folos părinţilor în îngrijirea copiilor şi lucrează la un proiect de care „să se bucure şi cei cu botoşei, şi cei cu 43“.

„Visez ca peste 1200 mp din curtea unde se află imobilul în care va funcţiona grădiniţa să devină loc de întâlnire a generaţiilor, unde copiii să se joace în siguranţă, iar bunicii lor să se bucure de şah sau table, să existe un teatru pentru toţi“, povesteşte Maria Dinu

Terapeut Reiki
Dincolo de preocupările legate de educaţie, de 11 ani culege informaţie despre ce înseamnă „amprentă energetică“. A pornit şi pe acest drum împinsă de două cuvinte ce spune că le-a auzit rostite în vis, la Crăciunul din 2000. Este vorba despre smerenie şi ascultare:

„Atunci am început să simt durerile celor din jur şi am vrut să înţeleg ce mi se întâmplă. Am mers la cursuri de inforenergetică, am studiat terapia Reiki, am făcut şi reflexoterapie pentru a fi de folos familiei mele. Mi se spunea la un moment dat ecograf şi tomograf, eu zic că este har şi dar.“  Despre Reiki spune că este deopotrivă ştiinţa şi arta folosirii energiei universale în beneficiul propriu şi al celorlalţi pentru înfrumuseţarea naturii şi vieţii, „curăţind oamenii de relele pe care ei le suportă, le gândesc şi le fac.“