Prima dronă marină intrată în apele României. Autoritățile au făcut gafă după gafă
0Arma de război a fost tractată de marinari civili miercuri, cercetată în văzul lumii joi, în mijlocul Portului Constanța, cu zeci de oameni în jur, și detonată în secret în Poligonul Capu Midia vineri, creând panică pe litoralul românesc
Ambarcațiunea care era o dronă marină, confundată inițial cu o simplă barcă răsturnată, a fost descoperită miercuri seara, 3 aprilie 2024, de o navă a Gărzii de Coastă, la 20 de mile marine est față de Tuzla.
Inițial, ambarcațiunea - extrem de periculoasă - a fost lăsată pe mâna civililor. Polițiștii au alertat Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Marea Neagră (ARSVOM, aparținând de Ministerul Transporturilor), care a tractat-o până în dana proprie - Dana 78. Abia în momentul în care drona a fost urcată pe remorcherul „Hercules“, autoritățile au remarcat la prova un dispozitiv suspect, de formă cilindrică, cu antene și atunci s-a dat alarma.
Specialiștii antitero ai SRI și pirotehniștii au urcat la bord, zona a fost securizată, s-au făcut cercetări, totul fără să se comunice ceva oficial, deși în imagini se vedeau, în continuare, civili de la ARSVOM cărând scări și ajutând specialiștii să își facă ancheta, lângă tancurile cu tone de combustibil aflate în dana respectivă.
Lăsată tot pe seama civililor
Bizar este că deși la final s-a luat decizia că ambarcațiunea trebuie să fie dusă departe de orice zonă locuită, misiunea le-a revenit tot salvatorilor civili, neinstruiți în chestiuni antitero și siguranță națională, de la aceeași instituție ARSVOM. Aceștia au tractat-o joi, 4 aprilie 2024, pe mare, până în dreptul Poligonului Militar Capu Midia, unde a fost detonată, vineri seara, 5 aprilie 2024, de SRI și MApN, fără niciun avertisment. Totul după ce, timp de 20 de ore, civilii s-au perindat pe lângă drona marină.
Deflagrația a fost atât de puternică generând o undă de șoc în Corbu, Năvodari, Constanța, Agigea și Eforie. Constănțenii au simțit, efectiv, suflul exploziei, chiar și cei care se aflau în casele lor, unde geamurile au vibrat puternic și alarmant, imediat după bubuitură. S-au înregistrat trei apeluri la 112, venite din partea oamenilor panicați, de gafa SRI, care n-a anunțat nici măcar dacă această măsură a fost justificată de explozibilul aflat la bord - așa cum opinează specialiștii militari care au văzut-o în imagini.
Informarea oficială, din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN) a venit abia la ora 23.14, la câteva ore după ce localnicii au auzit explozia. MApN a transmis sec: „Vineri, 5 aprilie, la ora 18.24, în Poligonul de trageri antiaeriene Capu Midia, județul Constanța a avut loc o detonare controlată executată de specialiști ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Apărării Naționale“, fără să specifice despre ce este vorba.
Sute de kilograme de explozibil
Specialiștii militari cred că ambarcațiunea ar fi de proveniență ucraineană, de tip Sea Baby sau Marichka 2, cu derivoare care pot fi legate de propulsia cu jet.
Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șeful Statului Major al Forțelor Navale, a explicat că, cel mai probabil, nava, inițial o ambarcațiune obișnuită, a fost modificată ca să devină o armă militară folosită în războiul din Ucraina.
„Vorbim despre ambarcațiuni pentru salvare pe mare care, conform declarațiilor recente, se pare că au fost adaptate. Au fost încărcate cu explozibili, cu niște mijloace de detectare și transmitere, pentru a putea fi îndreptate către o anumită țintă, fiind folosite ca drone de suprafață, cu posibilitatea de a avea o sarcină explozivă ceva mai mare. Se pare că aceasta chiar aparține Ucrainei și cred că ținta unui astfel de dispozitiv ar fi podul din zona strâmtorii Kerci“, a explicat contraamiralul (r) Ciorobea.
Din punctul său de vedere, ambarcațiunea face parte din categoria celor care au viteză mică, dar pot transporta o încărcătură explozivă mare (până la 300 kilograme), pentru a distruge ținte fixe, cum ar fi un pod.
Cum oprim dronele
Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea explicat că dronele marine nu sunt atât de periculoase precum minele sau dronele aeriene. Când acestea din urmă intră în spațiu aerian românesc, timpul de reacție este foarte mic și exista riscul, ca în cazul intervenției, să cadă într-o zonă populată.
„Practic dacă se așteaptă ca o dronă să intre în spațiul de responsabilitate al Forțelor rRmâne, timpul de reacție este aproape redus la minim, adică nu mai poate fi vorba de o reacție împotriva unei astfel de drone. Plus că doborând o astfel de dronă nu știm unde se duce. Este mai bine să o urmărești, să vezi, poate ajunge pe câmp și e foarte bine. Sau doborând-o deasupra teritoriului României riscă o să ajungă într-un oraș pentru că-și pierde controlul și nu mai chiar nu mai ai ai nicio posibilitate de a interveni asupra dronei. Practic câteodată e mai bine să urmărești traiectoria“, a precizat ofițerul de rang înalt.
O soluție ar fi ca România, precum Polonia, să solicite NATO ca aceste dispozitive de război să fie distruse, chiar și pe teritoriul Ucrainei, înainte de a ajunge în spațiul statelor vecine. „Evident, totul s-ar putea face cu posibilitatea de prelucrare a datelor, a situației, a traiectoriei de zbor și lovirea dronei înainte de a ajunge către teritoriul României, în așa fel încât să poți să anticipezi și locul unde o să cadă după ce o lovești, pentru a se evita zonele locuite“, explică el.
La fel consideră și Dorin Popescu, fost diplomat al României în Rusia și Ucraina, în prezent consilier al primarului Constanței Vergil Chițac.
„Există intenția MApN de a propune îmbunătățirea legislației pentru distrugerea dronelor militare, de către un actor de stat sau un terț actor, pe timp de pace. A doua problemă este crearea și consolidarea capacităților militare propuse pentru detecție, identificare și distrugere, dacă, unde și când va fi necesar“, spune Popescu.
Soluția recomandată de el este tot deschiderea unui „front comun“, pentru a apăra granițele României. „În acest caz, pot fi deschise consultări cu Aliații pentru a decide măsurile care trebuie luate“, a explicat fostul diplomat.
Istoricul dronelor
Conform Ministerului Apărării Naționale, până acum au mai fost înregistrate cinci cazuri de drone căzute pe teritoriul României, protejat NATO.
Primul incident s-a înregistrat în Tulcea, în noaptea de 3/4 septembrie 2023, în zona Plaurul, urmat de cel din 13 septembrie 2023, la opt kilometri de Tulcea, pe un câmp din localitatea Nufărul.
O a treia dronă s-a prăbușit pe 12 octombrie 2023, tot în timpul unui atac aerian la granița Ucrainei cu România, pe malul drept al brațului Chilia, la trei kilometru de localitatea Plaurul.
Pe 13/14 decembrie 2023, o dronă a căzut în apropierea localității Grindu din Tulcea, iar pe 29 martie 2024 o dronă s-a prăbușit în Insula Mare a Brăilei, la doar opt kilometri de municipiul Brăila.
Se încarcă comentariile...
