Mărirea și decăderea lui Traian Băsescu, cel mai tânăr comandant de navă VIDEO
0Fostul președinte Traian Băsescu, care împlinește astăzi 72 de ani, mărturisea că experiența de pe mare l-a făcut un politician greu de înfrânt.
Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, judeţul Constanţa. A devenit preşedinte al României în 2004 şi a condus ţara timp de două mandate, sub sloganul „Să trăiţi bine!“. Anterior, a fost cel mai tânăr comandant de navă.
Traian Băsescu a comandat petrolierul Biruinţa între anii 1984 şi 1987. Biruinţa a fost lansată la apă în 1984, fiind construită în Şantierul Naval Constanţa. Noul tanc petrolier se pregătea să fie lansat la apă după ce se înregistraseră două dezastre: explozia Independenţei în 1979 şi scufundarea navei Unirea, în 1982.
„Te numesc «Biruinţa» şi îşi urez vânt bun din pupa!", scria presa la acea vreme. „Şi cea mai tânără sudoriţă din Secţia debitări electronice a Şantierului Naval Constanţa, Mirica Iordan, sparge de copastia navei, în uralele celor prezenţi, tradiţionala sticlă de şampanie", scria presa vremii.
Era prima navă în întregime românească. Celelalte tancuri petroliere aveau motoare produse în străinătate. Cele de pe Biruinţa erau fabricate la Reşiţa.
Nava-amiral a flotei româneşti a luat foc cu puţin timp înainte să fie botezată, în timpul probelor pe mare. Despre incident nu s-a aflat atunci şi vasul a fost băgat de urgenţă în şantier, unde a suferit reparaţii capitale. Tot atunci, i s-a schimbat şi comandantul. Aşa a ajuns Traian Băsescu cel mai tânăr comandant de navă în anii `80. Avea doar 34 de ani.
Din acea vreme, fostul președinte rememora cu plăcere aventurile pe mare, dar și legăturile pe care le legase cu subordonații: „Apropo de convieţuirea româno-tătară. Eram comandant pe Crişana, eram în Indian spre Golf, la ora 3, stăteam pe scaunul lui în dreapta timonierei, în stânga era ofiţerul de cart Amza Perodin. Se lărgea ocenaul şi mă duc pe comandă, cer cafeaua şi aud din stânga: «Domnul comandant, mă însor». Zic «Bine». «Dar, domnul comandant, vreţi să-mi fiţi naş?». «Stai, mă, eu-s ortodox, tu eşti musulman». «O aranjăm noi, domnule comandant». Şi uite aşa a fost o nuntă la Zorile. Jumătate de nuntă era cu sarmale cu carne de porc, jumătate mânca miel“.
A abandonat nava pentru NAVROM
În 1987, Băsescu a abandonat nava şi a devenit şef al Agenţiei NAVROM din Anvers, Belgia. Ascensiunea sa fulminantă a fost pusă de criticii preşedintelui pe seama legăturii cu Serviciile Secrete, Traian Băsescu fiind atacat constant pe tema apartenenţei la Securitate.
Shogunul Călin Marinescu a declarat într-un interviu pentru Nautica TV că „Traian Băsescu a fost avansat pe linie de partid, nu de Securitate“. Tatăl preşedintelui, Dumitru Băsescu, era un important ofiţer, nomenclaturist, cu funcţie de comandă politică a Armatei. „Era activist de partid, nu simplu cadru militar. Era comandant politic al Armatei a treia sau a doua“, explică Shogunul referindu-se la împărţirea Armatei comuniste în 4 districte militare.
„Aşa că sunt convins că promovarea lui Traian Băsescu la Anvers nu a fost pe linie de Securitate, aşa cum mulţi susţin astăzi, ci a fost pe linie de partid“, a afirmat Călin Marinescu.
El a adăugat că Traian Băsescu a fost în relaţii proaste cu Securitatea. „La un an după ce plecase la Anvers, m-am trezit cu el la birou, la NAVROM, unde eram şef de Secţie III - la petroliere şi mineraliere - şi m-a întrebat dacă-l primesc înapoi comandant. «M-am certat cu ăştia», mi-a spus. Prin Anvers, Securitatea făcea nişte acţiuni mai mult sau mai puţin legale… containere cu băuturi, mă rog. Băsescu şi-a băgat nasul prin oalele lor şi l-au chemat în ţară, în ideea să-l detroneze de acolo. Probabil că pe filiera partidului s-a luat o hotărâre inversă. Ministrul Transporturilor i-a zis: „Ce cauţi în ţară? Eu sunt şeful tău. Mişcă înapoi la Anvers». În vara lui `89 a fost promovat şef la Inspectoratul Navigaţiei Civile“, spune Shogunul.
Tatăl lui Traian Băsescu a fost trecut în rezervă în anii `70, având gradul de colonel. Şeful statului este atacat constant pe tema apartenenţei sale la Serviciile Secrete. Băsescu a negat vehement calitatea de ofiţer în Serviciile Secrete, declarând public că deţine doar calitatea de ofiţer de Marină.
Petrov, nume de cod
În septembrie 2019, judecătorii Curții de Apel București au stabilit, în primă instanță, că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică. În dosarul depus de CNSAS la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019. Traian Băsescu ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin.
Fostul preşedinte a acuzat la acea vreme oameni politici din Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii au distribuit documente din dosarul în care este acuzat de colaborare cu Securitatea, acestea apărând în presă în ziua în care la Parlamentul European se negocia distribuirea funcţiilor de influenţă politică.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că nu există un angajament semnat de el nici în dosarul inscripţionat cu numele său şi nici pe microfilmul dosarului. De asemenea, nici în dosar şi nici pe microfilm nu există documente scrise de el sau chitanţe care să reprezinte plăţi efectuate de fosta Securitate către el şi prin care s-ar fi putut atesta calitatea de colaborator. El a negat că ar fi dat Securităţii informaţii sub numele Petrov.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu".
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale“, s-a apărat el.
După decizia instanței, fostul preşedinte al României a fost somat să părăsească vila de protocol.
„Federaţia Rusă este un risc pentru securitatea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a României“
Cu mult înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2014, Traian Băsescu avertiza: „Deci eu voi continua să consider că Federaţia Rusă este un risc pentru securitatea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a României. Riscul nu înseamnă că vreodată Federaţia Rusă ar putea gândi să invadeze România - vă dau un exemplu - dar Federaţia Rusă ţinteşte Gurile Dunării, în mod indiscutabil, şi nu trebuie să ne uităm la ce se întâmplă la Lugansk, Doneţk şi Mariopol, ca să zicem «Oho, au 2.000 de kilometri până pe Braţul Chilia». Nu. Uitaţi-vă în Crimeea, că distanţa din Crimeea până în Transnistria şi Chilia este de două-trei sute de kilometri. Deci, Federaţia Rusă este un risc pentru securitatea regională şi, din acest motiv, v-am enumerat şi toate măsurile: flote militare aliate sunt în Marea Neagră, România are un scut antirachetă, sunt detaşaţi în baza de la Kogălniceanu şase sute de puşcaşi marini“.
Se încarcă comentariile...
