Se face primăvară pe piaţa construcţiilor

Cel mai important exploatator de piatră din Transilvania, Grandemar, aşteaptă anul acesta un profit la nivelul lui 2007, după ce în 2009 afacerea s-a prăbuşit cu 60%. Profitul de un milion de euro pe care compania Grandemar îl estimează pentru acest an, faţă de doar 100.000 de euro în 2010, arată că lucrurile nu sunt atât de catastrofale în economie, spun specialiştii de la „Forbes".

Carmen Ionescu, directoarea companiei Grandemar, specializată în extracția pietrei pentru construcții, răsuflă uşurată: după doi de recesiune puternică, apar primele semne că piaţa se redresează. „În 2009 am avut un profit de 200.000 de euro, în 2010 şi mai puţin - 100.000 de euro, dar anul acesta sperăm să ajungem la un milion de euro", spune ea. Deşi asta înseamnă o întoarcere la nivelul lui 2007, estimarea reprezintă o veste bună. Şi nu doar pentru Grandemar, ci pentru întreaga economie. „Faptul în sine că într-un an încă de criză un producător de materiale de construcţii reuşeşte să facă profit e o dovadă că lucrurile nu mai sunt catastrofale", spune Ionuţ Ancuţescu, redactor-şef adjunct al revistei de business „Forbes". „Şi pentru că vorbim de o companie ale cărei contracte majore sunt pe infrastructură, înseamnă că, în ciuda percepţiei generale, în România se fac unele lucruri. Nu suficiente, din păcate", a adăugat el.

Schimbare de strategie

După un 2008 în care afacerea Grandemar a crescut cu peste 37%, ajungând la o cifră de afaceri de 22 milioane de euro şi un profit record  de 4,5 milioane de euro, a venit un 2009 în care încasările companiei s-au prăbuşit cu 60%. Motivul principal: blocajul de pe piaţa construcţiilor, prima afectată de criza economică. În 2010 situaţia s-a agravat din cauza întârzierii plăţilor, în special în proiectele în care principalul client al Grandemar a fost statul. „În acest moment avem de recuperat aproximativ 3,5 milioane de euro, din care peste 700.000 de la Bechtel", spune Ionescu. De altfel, în ultimii doi ani ea şi-a făcut planurile fără a se baza prea tare pe compania americană, până nu demult principalul client al firmei (peste 50% din încasările din 2008 au venit de la Bechtel). „Ne-am concentrat pe reabilitări şi pe contractele cu CFR pe tronsoanele de cale ferată rapidă Buşteni-Comarnic şi în zona Feteşti", explică directorul companiei.

În ciuda crizei

Un amănunt interesant: Grandemar are două locomotive pe care lucrează şase oameni specializaţi în transportul feroviar, o linie proprie de cale ferată la cariera din Poieni şi una închiriată, la cea din Bologa. „Deşi ar fi cu 30% mai ieftin să externalizăm serviciile de transport feroviar, am preferat să păstrăm oamenii noştri pe locomotive. În varianta în care vorm ajunge, totuşi, la externalizare, ei vor trece la compania cu care vom semna contractul", precizează directoarea.

În ciuda evoluţiei negative, Grandemar a păstrat nivelul salariului mediu în companie la 500-600 de euro, nu a făcut concedieri în ultima perioadă - ba chiar a angajat 10 oameni de la începutul anului - şi a dus la capăt investiţia de un milion de euro programată la cariera de la Moigrad. „După semnele pe care le avem până acum am luat o decizie bună, pentru că în Sălaj, care se află într-o zonă declarată devaforizată, se fac din ce în ce mai multe investiţii pe fonduri europene în infrastructură", spune Carmen Ionescu.

Proiecte în aşteptare

Una peste alta, şi Bechtel a prelungit cu doi ani contractul pe şase ani semnat cu Grandemar în 2005, pentru furnizarea de roci şi agregate minerale. „Cu Bechtel avem contract exclusiv pentru cariera de la Morlaca, dar când au nevoie furnizăm şi de la celelalte cariere. Conform contractului pe care tocmai l-am semnat, se pare că vor relua lucrările în mai, pe sectorul Borş - Nuşfalău", explică directoarea.

În afara autostrăzii, Carmen Ionescu mai speră la câteva contracte importante pe infrastructură în Cluj, unul dintre ele fiind legat de noua pistă a Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. „Autostrada şi pista, ce trebuie să suporte greutăţi de sute de tone, nu le poţi face cu orice piatră. Iar noi suntem cam singurii din Transilvania ce pot furniza roca dură de care e nevoie pentru astfel de proiecte", explică ea. 

Piatră de la Poieni în Viena şi Budapesta

Grandemar deţine cinci cariere în judeţul Cluj, la Poieni, Bologa, Morlaca, Valea Lungii şi Bologa-Henţ şi una în Sălaj, la Moigrad. Cu piatra de la Poieni, care a început să fie exploatată în 1873, s-au pavat pieţele din centrul Vienei şi Budapestei pe vremea Imperiului, şi s-a construit stadionul olimpic din Munchen, pe vremea comuniştilor. Acum, piatra din Poieni şi din celelalte cariere ale Grandemar e folosită în toate marile proiecte de infrastructură din Ardeal - inclusiv Autostrada Transilvania şi Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca - şi la pavarea străzilor istorice din centrul Clujului.