Dedesubturile campaniei de dezinformare din jurul crizei gazului rusesc din Republica Moldova. „Rusofoba Sandu trebuie să plătească”
0
Discursul oficial al Gazprom în criza gazului furnizat Republicii Moldova a fost „este vorba doar de afaceri”. În schimb, instituţiile media pro-Kremlin au subliniat, într-o campanie de dezinformare”, că totul este din cauza politicii pro-europene a Guvernului Sandu.
Site-ul EUvsDisinfo, proiectul pilot al Grupului de lucru Est StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană, face o analiză a crizei gazului din Republica Moldova, arătând temele principale pe care au marşat ziarele pro-Kremlin pentru a explica de ce s-a ajuns aici.
„Compania de stat Gazprom a majorat preţurile pentru livrările de gaz către compania comună ruso-moldovenească de gaze Moldovagaz de la 550 la 790 dolari pe mia de metri cubi şi a redus cantitatea de gaz cu aproximativ o treime. Moldova a declarat stare de urgenţă şi a început să importe gaze din alte ţări, cu asistenţă UE, după ce contractul cu Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie.”
Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, „Gazprom a oferit un preţ corect, bazat pe o decizie comercială”.
„Rusofoba Sandu trebuie să plătească”
Pe lângă această afirmaţie a lui Peskov au existat şi alte naraţiuni principale vehiculate de ecosistemul media pro-Kremlin care încearcă să explice de ce s-a dezvoltat criza gazelor, cine a fost vinovat pentru aceasta şi ce a fost necesar pentru a o rezolva. Cea mai răspândită este: „Contractele au expirat, acum rusofoba Sandu trebuie să plătească”.
Contextul este legat de faptul că Kremlinul şi-a pierdut aliatul loial din conducerea Republicii Moldova, fostul preşedinte Igor Dodon, în 2020. Acum, politica orientată spre reformă a actualului preşedinte Maia Sandu şi a guvernului său trebuie să vină cu un preţ, în viziunea Kremlinului.
Unele naraţiuni promovate de mass-media de stat ruse sunt construite în jurul ideii că Occidentul înconjoară Rusia şi creează o conspiraţie împotriva ei. Exemplele includ aceste citate din Rossiya 1, televiziunea de stat rusă: „Moldova rusofobă este un pion în jocul de şah al Washington-ului şi Bruxelles-ului” şi „Sandu joacă împreună cu Kievul rusofob când se alătură Platformei Crimeei. Sandu trebuie să plătească preţul şi să fie pedepsită pentru asta.”
„Muşti ursul rus şi apoi să ceri o reducere pentru preţul la gaz”
În ofensivă s-au aflat în special publicaţiile de stat ruseşti din Moldova, cum ar fi versiunea locală a agenţiei de presă Sputnik sau Komsomolskaya Pravda, cel mai mare ziar din Moldova, care este deţinut de ruşi. Titlurile din Sputnik au inclus aceste exemple: „Nu poţi scuipa în faţa unei ţări de la care ceri o reducere la preţul pentru furnizarea de gaze” sau „Nu poţi obţine un preţ bun la gaz, declarând indirect război Rusiei”. Povestea care a primit cea mai mare atenţie pe Facebook a venit din nou de la Komsomolskaya Pravda, care a întrebat dacă este în regulă să „muşti ursul rus şi apoi să ceri o reducere pentru preţul la gaz”. Publicaţia le spune cititorilor: „Decizia luată: gazul este de două ori mai scump decât înainte”. O subnaraţiune susţine că „Moldova este victima rusofobilor occidentali”.
„Un complot pentru a sugruma Transnistria”
Alte naraţiuni răstoarnă logica „e vorba doar de bani”, omiţând cine a crescut preţurile la gaze şi a redus volumele. În naraţiunile prezentate de mai multe instituţii media din Rusia, inclusiv Izvestiya, NTV, Regnum, Fondsk.ru se arată că „Sandu a vrut să sugrume Transnistria/Sandu trebuie să dea asigurări cu privire la Transnistria”. Realitatea este că regiunea Transnistria a acumulat o datorie de aproximativ 10 ori mai mare decât suma cerută de Gazprom de la Moldovagaz. În schimb, Gazprom nu a formulat vreo solicitare care să privească Transnistria.
În octombrie, Moldova a privit către UE pentru ajutor, care venit în 28 octombrie sub forma a 60 de milioane de euro printr-un nou program de sprijin bugetar. Moldova a cerut ajutor în ceea ce priveşte importurile de gaze de la ţări precum Ucraina şi Polonia.
Acest demers a fost ridiculizat în dezinformarea răspândită de instituţiile pro-Kremlin. Canalele cheie de televiziune rusă de stat au dat tonul: programul emblematic al lui Rossiya 1 - „60 Minut” a etichetat cererea de ajutor formulată de Moldova către Ucraina ca fiind „ridicolă, ţinând cont de faptul că Ucraina îngheaţă”. Ppromisiunea Ucrainei de a da gaz Moldovei a fost etichetată drept „discuţii politice, nu afaceri”, în timp ce postul TV al forţelor armate ruse Zvezda a numit decizia Moldovei de a cumpăra gaz de la altcineva în afară de Gazprom „o cacealma”.
În ecosistemul pro-Kremlin, teoriile transmise de instituţiile media „cu greutate” sunt întotdeauna reproduse, regurgitate sau promovate de numeroase instituţii media sau platforme pro-Kremlin mai mici din Rusia şi din afara acesteia. Teoriile aprobate de partid ajung la publicul ţintă din întreaga lume în diferite limbi.
„Guvernul Sandu se va prăbuşi”
Ideea că guvernul Sandu şi Moldova însăşi sunt pe punctul de a se dezintegra este un fel de naraţiune umbrelă care adună alte teorii pentru a demonstra inutilitatea alegerii unui guvern care nu urmează linia de la Moscova. Au fost elaborate o serie de poveşti care susţin, de exemplu, că economia se va prăbuşi în curând, că urmează o criză sistemică, că administraţia nu va mai putea susţine funcţionarea societăţii, iar iarna care vine va fi devastatoare.
Ce rol a jucat dezinformarea?
În primul rând, pentru publicul intern din Rusia, această dezinformare susţine naraţiunea că Rusia este o fortăreaţă asediată. În al doilea rând, critica Ucrainei şi Poloniei a devenit aproape un reflex pentru Kremlin.
„În Republica Moldova, dezinformarea a crescut presiunea asupra autorităţilor moldoveneşti în timpul negocierilor privind gazele. A creat incertitudine cu privire la solicitările care vor veni în cadrul negocierilor. Un alt scop pare să fi fost acela de a crea incertitudine şi anxietate în societatea moldovenească, care a cerut autorităţilor să găsească o soluţie rapidă la criza gazelor, creând presiuni suplimentare”, arată analiza de pe siteul „EU vs disinfo”.
Comunicarea strategică a guvernului a fost, în comparaţie cu alte situaţii, mai proactivă, oferind populaţiei informaţii credibile, contactând UE şi partenerii şi prezentând soluţii specifice pentru public. Potrivit observatorilor moldoveni precum Ion Preasca, redactor-sef al portalului economic Mold-Street.com, exista anumite motive să credem că această comunicare a contribuit la menţinerea calmului şi a limitat efectul dezinformarii.
Naraţiunea de dezinformare care susţinea că „Moldova este marioneta UE şi SUA” a fost contracarată efectiv atât de conducerea Republicii Moldova, cât şi de UE, subliniind că deciziile vor fi luate mai întâi la Chişinău. UE a oferit sprijin, inclusiv finanţare, dar ca răspuns la o solicitare a Republicii Moldova. În acelaşi timp, faptul că UE a oferit sprijin a fost folosit pentru a contracara dezinformarea legată de criza gazelor.
Criza gazelor s-a rezolvat, deocamdată, prin încheierea unui nou contract pe cinci ani care include un mecanism de calcul al preţurilor. Lucrurile s-au calmat: gazul continuă să vină spre Moldova. Transnistria primeşte gaz şi îşi produce partea sa din energie electrică.
„O campanie de dezinformare promovată de instituţiile media pro-Kremlin a precedat acest rezultat şi a creat incertitudine cu privire la livrările viitoare de gaz. Guvernul Republicii Moldova a implicat opinia publică şi a contribuit la calmarea atmosferei. S-a mobilizat sprijinul UE şi al partenerilor. De data aceasta, dezinformarea nu a funcţionat”, concluzionează analiza citată.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
