Cum au chiulit de la ore sute de profesori ca să se „formeze continuu“ la cabană, „în deosebitul decor al Munţilor Apuseni“

0
0

Peste 300 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar clujean au participat, în 2019, la activităţi de formare profesională la cabană, „în deosebitul decor al Munţilor Apuseni”. Activităţile organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj s-au suprapus cu orele de curs, iar costurile cu cazarea şi masa – 23.000 de euro – au fost acoperite din bani publici.

Situată la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, în deosebitul decor al Munţilor Apuseni, la o altitudine de 1.400 de metri, şi având 70 de locuri de cazare în camere de 2-6 paturi, cu baie proprie, pensiune completă, sală de conferinţe, pârtie de schi proprie cu instalaţie de zăpadă artificială, teren de sport”, este descrierea Cabanei Copiilor din staţiunea montană Băişoara. Este locul în care circa 300 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar din judeţul Cluj au petrecut, toamna trecută, sejururi de câte 3 zile cu masa şi cazare asigurate din bani publici. 

Motivul? Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj (ISJ), împreună cu Casa Corpului Didactic, a organizat aici mai multe activităţi de formare continuă pentru materii precum Matematică, Română, Chimie, Informatică, dar şi cursuri denumite pompos „Metode de reducere a stresului ocupaţional” sau „Profesionalism şi performanţă în management”. Activităţile s-au desfăşurat, cu o singură excepţie, în toamna anului trecut, în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie. 

Costul total al activităţilor s-a ridicat la 109.730 de lei (circa 23.000 de euro), adică 120 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi masă, conform inspectoratului.  

Pe de o parte, demersul poate fi considerat unul bine-venit, formarea continuă a cadrelor didactice fiind una dintre modalităţile de asigurare a unei educaţii de calitate, Clujul situându-se anul trecut pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte promovabilitatea la Bacalaureat, însă există câteva probleme majore cu aceste activităţi.

Imagine indisponibilă

Cabana copiilor din Băişoara aparţine Palatului Copiilor, instituţie din Cluj subordonată Ministerului Educaţiei. 

De ce a fost nevoie ca activităţile să se desfăşoare „în deosebitul decor al Munţilor Apuseni”?


Activităţile de formare continuă organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj la o cabană aparţinând Palatului Copiilor din Cluj „în deosebitul decor al Munţilor Apuseni, la o altitudine de 1.400 de metri” au costat 109.730 de lei (circa 23.000 de euro). Au fost organizate şapte astfel de sesiuni de formare profesională, a câte 20 de ore împărţite în trei zile, la care au participat circa 300 de cadre didactice. Costul a fost de 120 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi masă, conform unui răspuns al Inspectoratului.

Banii au fost alocaţi de către Consiliul Judeţean Cluj în baza unui protocol încheiat cu Inspectoratul.  

„Adevărul” a întrebat ISJ de ce nu au putut organizate aceste activităţi în Cluj-Napoca, având în vedere că cel puţin jumătate dintre participanţi sunt clujeni, şi de ce nu s-au desfăşurat în afara orelor de curs, după-masa sau în vacanţe. 

„În judeţul Cluj există unităţi de învăţământ cu program şi de după-amiază, iar o parte dintre cadrele didactice care au participat la formare sunt din mediul rural, iar aducerea lor la o locaţie din municipiul Cluj-Napoca, după orele de curs (sau înaintea începerii acestora) nu ar fi fost posibilă”, se arată în răspuns.
 

Cu alte cuvinte pentru a nu-i pune în situaţia de a pierde orele de după- masă  pe profesorii care au un astfel de program şi pentru a nu pune pe drumuri cadrele didactice din mediul rural, Inspectoratul a decis să-i scoată de la ore şi să-i pună pe drumuri pe toţi cei circa 300 de profesori şi învăţători invitaţi la activităţi.
    

Am întrebat Inspectoratul Şcolar „care este logica în a nu-i scoate de la ore pe profesorii care sunt de după-masă, pentru a nu pierde ore, dar în schimb să fie scoşi toţi profesorii implicaţi de la ore timp de două zile? Nu se pierd astfel mai multe ore? În acest context, nu putea fi organizată activitatea fără ca aceasta să impună absenţa profesorilor de la catedra, aşa cum au fost organizate şi alte astfel de activităţi?”

Întrebările au rămas fără răspuns. 

valentin cuibus cluj

Inspectorul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Valentin Cuibus, este unul dintre cei mai longevivi şefi ai IŞJ. El este membru PSD şi consilier judeţean social-democrat. În ultimii ani, Clujul s-a clasat pe primele locuri în ceea ce priveşte promovabilitatea la Bac, iar în 2018, Inspectoratul a organizat Olimpiada Internaţională de Matematică. 

Profesorii, nevoiţi să „chiulească” de la şcoală două zile după circa 3 luni de concediu pe an

Activităţile au fost organizate în zilele de joi, vineri, sâmbătă, ceea ce înseamnă că peste 300 de cadre didactice (149 profesori de gimnaziu şi 162 de învăţători) au fost nevoite să lipsească două zile de la ore. Vorbim în total despre circa 1.500 de ore. 


Au fost scoşi de la ore timp de două zile 300 de profesori, în unele cazuri în plină perioadă a tezelor, în timp ce aceste cadre didactice beneficiază, în fiecare an, de circa 3 luni de concediu care corespunde cu vacanţele elevilor. 


Activităţile de formare la disciplinele Matematică, Română, Chimie, Informatică s-au concentrat pe modificarea curriculum-ului, care s-a produs în primăvara anului 2019. Asta înseamnă că se puteau face activităţile de formare în cele două luni şi jumătate de vacanţă de vară (15 iunie- 2 septembrie), mai ales că profesorii încep activitatea în 2 septembrie şi pregătesc începerea şcolii pentru elevi, care are loc cu o săptămână mai târziu. 
 

„Într-o şcoală normală nimic nu este mai important decât actul didactic, pentru ca acesta să aibă loc este neapărat necesară în primul rând prezenta profesorilor la ore. Nu a fost o urgenţă sau o necesitate aceasta acţiune de formare continuă, deci nu se justifica în niciun fel scoaterea atâtor profesori de la ore (două zile în cazul Chimiei şi chiar trei zile la alte discipline) la doua luni de la începerea anului şcolar”, a declarat pentru „Adevărul”, o profesoară de Chimie care a dorit să-şi păstreze anonimatul (o vom numi Maria Popescu). 

Imagine indisponibilă

Fotografie de la una dintre activităţile derulate de profesorii de Chimie la Băişoara. FOTO: profchim.wordpress.com 

Ce rost a avut formarea profesională? „Programa fusese discutată şi prezentată” 

Conform unui răspuns al ISJ, anul trecut au fost organizate 7 activităţi de pregătire continuă care au implicat 149 profesori de gimnaziu, 162 de învăţători şi 46 de directori şi consilieri în educaţie după cum urmează: 

La Matematică – s-a studiat noul curriculum pentru gimnaziu (19-21 septembrie, în zilele joi-sâmbătă). Au fost 28 de participanţi.

Limba şi literatura română - noul curriculum pentru gimnaziu (17-19 octombrie, în zilele joi-sâmbătă. 52 de participanţi

Informatică - noul curriculum pentru gimnaziu (11-13 octombrie, zilele vineri-duminică) – 31 de participanţi.


Chimie - noul curriculum pentru clasa a VII-ea (21-13 noiembrie, în zilele joi-sâmbătă).  38 de participanţi


Profesionalism şi performanţă în management - 7-9 octombrie (luni-miercuri). 30 de participanţi, directori şi adjuncţi. 


Metode de reducere a stresului ocupaţional - 8-9 iunie (weekend), 16 participanţi, directori şi consilieri

Specificul predării învăţării în regim simultan (162 de învăţători- 28 octombrie – 30 noi).


Profesoara de Chimie, Maria Popescu a susţinut pentru „Adevărul” că aceste cursuri au fost în mare parte inutile, deoarece modificările de curriculum fuseseră deja discutate la începutul anului:


„Programele se schimbă în fiecare an la toate disciplinele. Tema cursului pentru Chimie, respectiv schimbarea programei şcolare la clasa a VII-a (tema activităţii care i-a privit pe profesorii de Chimie-nr) fusese discutată şi prezentată la începutului anului şcolar, iar materialele necesare de proiectare a materiei erau deja cunoscute tuturor profesorilor participanţi”.  


Răspunsul Inspectoratului la întrebarea transmisă de „Adevărul” privind necesitatea acestor activităţi, în condiţiile în care vorbim despre modificări deja cunoscute de către profesori a fost: „obiectivul a fost orientarea acestora în aplicarea curriculum-ului pentru disciplina predată, în special pentru adaptarea la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor”. 

„A fost de fapt o activitate metodică obişnuită, cu tematică în reluare, care eventual putea să se desfăşoare în afara orelor de curs, după-amiază sau în vacanţe, înainte de începerea şcolii, după cum legislaţia de formare a cadrelor didactice o prevede, este de părere profesoara Maria Popescu. 

Imagine indisponibilă

Adresa trimisă de inspectorul-şef Valetin Cuibus către directorii şcolilor din Cluj de unde proveneau profesorii care urmau să participe la activităţile de formare continuă.  Învoirea colegială şi situaţiile personale deosebite 

Participarea la astfel de activităţi de formare continuă este facultativă. Nu a existat nicio decizie a Ministerului Educaţiei care să oblige vreun cadru didactic să participe. Mai mult, participanţii nu au primit Credite Profesionale Transferabile, necesare pentru avansarea în carieră. Niciun profesor nu a fost obligat să meargă la Băişoara pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile de predare, dar există două probleme: profesorii au fost plătiţi pentru cele două zile lipsite şi directorii şcolilor au fost obligaţi să asigure suplinirea.
 

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, ISJ invocă Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar 435 din data de 17.04.2019 pentru a motiva plata orelor în care profesorii au lipsit. Acesta prevede că „personalul din învăţământ poate beneficia, pentru rezolvarea unor situaţii personale deosebite, dovedite cu documente justificative, de zile libere plătite, pe bază de învoire colegială.” (Articolul 30 alin.3). Asta înseamnă că profesorul care lipseşte va găsi suplinitor care va ţine orele lui fără să fie remunerat. Învoirea se numeşte „colegială”, deoarece profesorul suplinitor nu este obligat să accepte să-i ţină locul colegului de catedră. 

Inspectorul şcolar general, Valentin Cuibus  i-a ajutat pe participanţii la curs să-şi găsească suplinitori: mai exact a trimis adrese prin care le punea în vedere directorilor şcolilor să asigure suplinirea. 


„Vă transmitem tabelul cu datele finale ale profesorilor de chimie din unitatea de învăţământ pe care o conduceţi, care trebuie să participe la cursul de formare privind predarea (....) curs ca se va desfăşura la Băişoara. 

Vă rugăm să vă asiguraţi că toţi profesorii din şcoala dumneavoastră, care sunt trecuţi în tabelul anexat, au intrat în posesia acestor informaţii şi că li se va asigura suplinirea în zilele de joi, 21 noiembrie şi vineri, 22 noiembrie 2019” - se arată în adresă făcută de Cuibus cu două zile înainte de începerea cursurilor de formare.

Două probleme are această adresă: profesorii nu „trebuie să participe”, fiind vorba despre cursuri facultative şi nu directorii trebuie să asigure suplinirea, ci profesorii care vor lipsi trebuie să-şi găsească suplinitori.

În plus, aceste cursuri facultative, referitoare la modificări deja cunoscute din curriculum, care puteau fi organizate în week-end, după-masa sau în vacanţă sunt considerate „situaţii personale deosebite”.  

Răspunsul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj

Participă doar „cei aleşi”. Restul, la suplinire

Pe de altă parte, din informaţiile obţinute de „Adevărul” au fost invitaţi să participe „doar unii aleşi”, fără să existe criterii transparente, aşa cum ar fi fost normal, dacă tot sunt cheltuiţi bani publici în aceste activităţi.

La întrebările „Adevărului” privind criteriile de alegere a participanţilor, ISJ a răspuns astfel:

„La fiecare dintre activităţi au fost invitate persoane care aparţin grupului ţintă vizat de respectiva activitate, respectiv cadre didactice care predau matematică, limba română, informatică, chimie, precum şi directori, directori adjuncţi şi consilieri educativi ai unităţilor de învăţământ din judeţul Cluj”

Inspectoratul refuză astfel să facă publice criteriile după care au fost aleşi profesorii.

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, ISJ arăta că suplinirea a fost asigurată de „colegi, cadre didactice pensionare şi studenţi.” Asta în timp ce „învoirea colegiala” presupune asigurarea suplinirii cu personal calificat neremunerat, iar legea prevede că studenţii practicanţi nu rămân niciodată singuri cu elevii pe durata practicii.

În plus, la unele materii, de exemplu la Chimie, practica pedagogică era  planificata abia în semestrul al II-lea, în 2020. Întrebaţi despre aceste aspecte, cei de la Inspectorat au refuzat să răspundă. 

 

Întrebări fără răspuns

Pe blogul profesorilor de Chimie din Cluj apar două „urme” cu privire  a participarea la cursul de formare continuă din luna noiembrie, organizat între 21-23 noiembrie şi finalizat cu o zi înainte de turul II ale alegerilor prezidenţiale: aproximativ 70 de fotografii cu cei 38 de profesori care au fost prezenţi la activităţile programate, cu mesajul: „Mulţumim tuturor profesorilor care au participat şi care s-au implicat în activităţi!” şi ... Poezia Căţelului – o poză cu un ciobănesc german care a „vegheat” din curtea cabanei activităţile de formare continuă, însoţită de textul: „Ieri, un mare fotbalist/Astăzi şi mare chimist!”


Din informaţiile Adevărul, cele 20 de ore de curs de formare derulate în sejurul de 3 zile la munte au fost umplute cu teme ce nu ţin numai de curriculum de clasa a VII-a chimie, fiind abordate subiecte cu caracter general şi de subiecte de clasa a XI-a, iar problematica de clasa a VII-a abordată ţine de lucruri ştiute şi transmise deja.

Informaţiile despre modificarea materia clasei a VII-a au fost prezentate anterior în activităţi metodice ale disciplinei şi la Consfătuirile profesorilor de chimie. Materialele au fost postate anterior, în 12.09.2019 şi 19.10.2019, pe blogul profesorilor şi consultate de aceştia. În plus, 3 ore au fost alocate pentru dezbatere relaţiei profesorilor cu clasa.

De ce a fost nevoie de 3 zile pentru a relua aceste informaţii? De ce nu puteau fi făcute aceste 20 de ore într-un week-end sau împărţite în mai multe după-mese la Cluj-Napoca, fără cheltuieli suplimentare? Ce lege îi permite Inspectoratului Şcolar să dispună lipsa profesorilor de la ore, suplinirea acestora de către alţi profesori şi organizarea unor activităţi de acest tip în timpul programului şcolar? 


Sunt întrebări la care Inspectoratul nu are răspunsuri. 


„Este scandaloasă renunţarea pe acest motiv la activităţile zilnice, pentru care elevii nu au beneficiat de suplinitori calificaţi. Şi cu ce costuri! Bani publici au fost irosiţi în afara oricăror criterii de necesitate, oportunitate, legalitate şi eficienţă, discreţionar, de cei care în continuare se simt stăpâni pe ei şi nu dau socoteală nimănui. Pentru aceştia faptul că într-o şcoală normala nimic nu este mai important decât actul didactic nu înseamnă nimic”, concluzionează profesoara de Chimie, Maria Popescu. 

Raspunsul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj - 2 by Remus Florescu on Scribd

Citeşte şi

Motivul ruşinos pentru care Olimpiada Internaţională de Matematică nu s-a putut organiza la Bucureşti

Rezultate Bacalaureat 2019. Cine sunt cei 14 liceeni din Cluj care au obţinut media 10

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite