Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena - tradiţii şi superstiţii. Ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, sărbătoriţi în fiecare an pe 21 mai Foto:Arhivă Adevărul

Dublă sărbătoare pentru credincioşi în acest an: ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cinstită pe 21 mai, coincide în acest an cu Înălţarea Domnului. Cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, cei doi au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor.

În fiecare an, la 21 mai, creştinii ortodocşi serbează ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută ca şi Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. În timpul domniei sale, Împaratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. Iar despre mama lui, Împărateasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.

De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii le păstrează cu sfinţenie pentru a avea o vară bogată. În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va pazi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

A promulgat Edictul de la Milano

Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducator al Imperiului Roman după ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu. Conform crestinortodox.ro, Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313, este faimosul Edict de la Milano.

Constantin şi Elena. Epoca de Aur a creştinismului

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice. Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu.

Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic”, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica. Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

Vă recomandăm şi:

Buna Vestire, tradiţii şi superstiţii: ziua în care cearta este interzisă, iar şerpii se alungă de pe lângă casă. Ce semnifică pâinea şi sarea care se pun pe prag

18 reguli pe care orice creştin trebuie să le respecte atunci când intră în biserică. Ce este interzis să faci în Casa Domnului

Cum ne protejează Sfinţii. Ce trebuie să respecte credincioşii care poartă numele Nicolae, Ioan, Parascheva sau Andrei, pentru a nu încălca poruncile sfinte

Tradiţii la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi. Ziua în care este interzisă munca, iar tinerele ţin post ca să aibă o căsnicie fericită

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ziua magică în care se deschid cerurile şi se „leagă” farmecele