„Închisoarea Tăcerii“ de la Râmnicu Sărat devine din 2026 obiectiv turistic. A primit autorizaţie pentru renovare

Memorialul „Închisoarea Tăcerii" de la Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România au obținut autorizația de construire, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Penitenciarul a fost închis oficial în aprilie 1963. SURSA Flavia Suciu

Fostul penitenciar ce reprezintă unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii în perioada comunistă va intra într-un amplu proces de reabilitare. Clădirea în care a funcţionat fosta închisoare are o vechime de peste un secol şi prezintă semne vizibile de degradare.

Primăria municipiului Râmnicu Sărat a emis autorizația în urma depunerii documentației de către IICCMER la data de 28 aprilie 2023, conform comunicatului de presă al institutului.

„Este un pas important în direcția realizării acestui obiectiv extrem de important pentru memoria victimelor închisorilor comuniste din România. Un vis este pe punctul să devină realitate, iar o investiție care așteaptă de peste douăzeci de ani să fie realizată mai are nevoie doar de o singură etapă, cea a procedurii licitației pentru contractarea lucrărilor de execuție. Le mulțumesc tuturor acelor care au făcut posibilă această investiție, reprezentanților IICCMER și ai Guvernului României”, a declarat Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat.

Proiectul, finanțat cu 9 milioane de euro de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se află în etapa de implementare și IICCMER a obținut toate avizele necesare, fiind la zi cu activitățile asumate în contractul de finanțare semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

După obținerea autorizației de construire, responsabilitatea gestionării etapelor ulterioare, cum ar fi organizarea licitației și monitorizarea executării lucrărilor, urmează să revină Companiei Naționale de Investiții. Aceasta va acționa ca structură de implementare, în conformitate cu cadrul legal stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 173 din 8 decembrie 2022.

IICCMER a declarat că memorialul și centrul educațional vor juca un rol esențial în păstrarea memoriei și în promovarea valorilor democratice, precum și în asigurarea faptelor și adevărului istoric. Se preconizează că proiectul va contribui la înțelegerea mai profundă a evenimentelor petrecute în timpul regimului comunist și va facilita procesul de reconciliere și de consolidare a democrației în România.

„În condițiile în care Istoria comunismului în România va deveni, odată cu noile legi ale educației, disciplină obligatorie în liceu, statul român va putea pune la dispoziția tinerelor generații, începând din 2026, un spațiu de memorializare a trecutului comunist, de onorare a victimelor acestui totalitarism și, în același timp, de consolidare a valorilor democratice”, a declarat prof.univ.dr. Florin-Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.

Situată la marginea oraşului Râmnicu Sărat, înconjurată de garduri din cărămidă, precum o fortificaţie, „Închisoarea Tăcerii”, aşa cum mai este cunoscută temniţa din Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, a funcţionat timp de 62 de ani, între anii 1901 şi 1963.

De la înfiinţarea sa în anul 1901, până în 1938, puşcăria râmniceană a fost locul în care au fost închişi deţinuţi de drept comun, iar ulterior, în timpul regelui Carol al II-lea, primii deţinuţi politici, membri ai Mişcării Legionare.

În perioada comunismului, aici au fost încarceraţi reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili. Aceştia erau consideraţi „duşmani de clasă", „bandiţi" şi „contrarevoluţionari", pentru care nu era permisă „nicio îngăduinţă, niciun fel de slăbiciune omenească pentru aceşti infractori, care la timpul lor, nu au făcut decât să împrăştie suferinţă în sânul poporului muncitor".

Începând cu anul 1955, închisoarea a găzduit o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori, printre care Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Corneliu Coposu, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuş, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boşca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velţeanu, Augustin Vişa, Ion Lugoşianu şi alţii.

De asemenea, în acelaşi loc au fost închişi Alexandru Todea, episcop român unit, Waltner Iosif, preot catolic, Mihai Godo, preot iezuit, liderul social-democrat Constantin Titel-Petrescu, dar şi reprezentanţi ai fostei guvernări antonesciene şi lideri comunişti căzuţi în dizgraţie. (sursa: memorialulramnicusarat.ro)