„Da’ cine v-a lucrat aici?” Controverse în jurul blocului din București, cu bucăți de izolație prăbușite după cutremurul de luni

Mai multe fotografii cu bucăți din izolația și finisajele unui bloc din București, desprinse și prăbușite, după cutremurul înregistrat luni, 19 octombrie, au stârnit îngrijorare și numeroase reacții pe rețelele de socializare.

Imagini cu plafonul prăbușit în București. Foto: Reddit

Fotografiile cu bucăți de izolație prăbușite de pe un bloc nou din București, publicate după cutremurul din Vrancea, au stârnit controverse pe rețelele de socializare. 

Autorul imaginilor susține că blocul din zona Aviației ar fi fost construit în jurul anului 2020 și s-a întrebat dacă degradările ar putea avea legătură cu seismul produs luni, 19 octombrie.

„Nu știu exact dacă cauza e cutremurul, dar așa arată un bloc construit, cred, în 2020 (dacă îmi aduc bine aminte), după ziua de ieri”, a relatat acesta într-o postare pe Reddit, la care a adăugat imagini în care pot fi observate bucăți mari de material desprins, resturi de izolație împrăștiate pe aleile din jurul clădirii și un plafon exterior parțial deteriorat.

El a revenit cu precizări, arătând că problemele au fost semnalate înaintea cutremurului.

„Aparent, problema începuse mai devreme de ieri. Pe grupul de proprietari se confirmă că sunt infiltrații la etajele superioare și inferioare”, a completat acesta.

Cauza desprinderii materialelor nu a fost stabilită. Luni, un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs în zona seismică Vrancea, la ora 11:52, la adâncimea de 124,1 kilometri, fiind cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii doi ani, potrivit INFP. Seismul a fost resimțit și în București, unde liniile de telefonie au fost întrerupte pentru scurt timp. ISU București-Ilfov a precizat că nu au fost înregistrate apeluri de urgență și a anunțat patrulări în Centrul Vechi pentru verificarea eventualelor dărâmături.

1/6

Imagini cu o bucată din izolație prăbușita Foto Reddit (2) jpg Foto: Reddit

Inginerul constructor Matei Sumbasacu a explicat că normele actuale de proiectare antiseismică sunt foarte stricte și că blocurile noi, construite cu respectarea acestora, nu ar trebui să prezinte probleme majore de siguranță la cutremur. Specialistul a atras însă atenția că nicio construcție nu poate fi considerată complet sigură.

„Cu nivelul actual de cunoștințe, nu putem proiecta clădiri invulnerabile. Putem proiecta clădiri care, în 99,9% din cazuri, vor fi sigure în caz de cutremur. Există însă acel 0,01%, acele excepții care apar la fiecare cutremur, oriunde în lume: clădiri care nu ar trebui să cadă, dar care totuși cad sau sunt foarte afectate. Pe baza acestor cazuri izolate și extreme se rescrie, într-un fel, povestea despre cutremure. Inginerii investighează de ce cad clădirile și, mai ales, de ce cad cele care nu ar trebui să cadă, chiar dacă au respectat normele. Apoi stabilesc ce trebuie corectat sau actualizat în norme, astfel încât la următorul cutremur să știm mai bine cum să proiectăm clădirile”, a declarat inginerul.

El a mai adăugat că nerespectarea gravă a normelor de construire poate avea consecințe severe.

„Stau la etajul opt și nu am simțit nimic”

Fotografiile au iscat o dezbatere despre intensitatea cutremurului, iar unii localnici au relatat că nici măcar nu au observat mișcarea seismică, deși locuiesc la etajele superioare ale unor blocuri.

„În Bragadiru nu am simțit nimic și stau la etajul opt”, a povestit un român.

„S-a simțit, dar foarte slab. Poate erai concentrat la ceva și nu ai realizat”, i-a răspuns altcineva.

„Eu, la etajul 8 din 11, într-un bloc din 2018, nici n-am simțit nimic ieri”, a adăugat altcineva.

Unii bucureșteni au pus sub semnul întrebării legătura dintre cutremur și degradările prezentate în fotografii.

„Asta nu are cum să fie de la cutremurul de ieri”, a comentat unul dintre ei.

Alți români au ironizat situația.

„La cum arată, la fel putea cădea și dacă tușea careva pe stradă”, a scris unul dintre ei.

„N-a fost de la cutremur, a sărit pisica proprietarului de pe dulap și a creat un șoc seismic. Asta se întâmplă când dai prea multă mâncare la pisică”, a glumit un alt român.

„Și-a luat zborul planșeul”, a comentat ironic un alt participant la discuție.

„Să-ți cumperi imobiliare acum e ca și cum ai juca Minesweeper”

Imaginile au stârnit și reacții critice despre calitatea construcțiilor noi, în special în contextul prețurilor ridicate ale apartamentelor din București.

„Să-ți cumperi imobiliare în București acum e ca și cum ai juca Minesweeper”, a comentat un român, făcând referire la jocul în care trebuie să eviți minele ascunse.

„Parcă placajul ăla era ținut pe clădire doar de gânduri pozitive și puțin scuipat de la dezvoltator”, a glumit un alt participant la discuție.

„Săriți repede să cumpărați cu 300k, că la anul o să fie 400”, a comentat ironic un alt român, făcând referire la prețurile apartamentelor.

Alții au ironizat calitatea materialelor și modul în care acestea ar fi fost montate.

„În loc de mortar s-a folosit aracet”, a glumit unul dintre ei.

„Izolație prinsă cu gumă de mestecat?”, s-a întrebat altcineva.

„Unde poți să legi cu sârmă, e păcat să pui șurub”, a comentat un alt român.

„Da' cine v-a lucrat aici?”, a întrebat ironic un participant la discuție.

Alții au comparat blocurile noi cu cele construite în perioada comunistă și au pus la îndoială ideea că vechimea unei clădiri ar fi principalul indicator al siguranței sale.

„Eu stau într-un bloc din '72, care nu a simțit cutremurul. Măcar poate o lăsăm mai moale cu alea vechi «de rahat» și astea noi «sigure». O să fie prăpăd dacă ne lovește un cutremur serios”, a susținut un bucureștean.

Altul a afirmat că preferă să locuiască în continuare într-un bloc construit în anii '80, iar alții au remarcat că unele dintre clădirile vechi nu au prezentat probleme vizibile după seism.

Un român s-a arătat mult mai pesimist în privința rezistenței clădirilor la un eventual cutremur major, invocând experiența construcțiilor realizate după 1990.

„O să fie dezastru la următorul cutremur mai mare. O să fie de MINIM 10 ori mai rău decât la cel din 1977. Între 1990 și 2007 a fost legea junglei și nu s-a respectat absolut nimic. Din 2007 până în prezent ne-au mai civilizat europenii, dar n-au putut să stea aici, lângă fiecare șantier, iar românul știe el pe cineva mereu și o rezolvă ca să mai salveze câțiva bănuți. Eu stau într-un bloc terminat prin 1995 și stau cu frica, sunt convins că la un cutremur de 7... pică”, a susținut acesta.

„Și dacă toate elementele astea sunt făcute prost, având în vedere că și structura e făcută de aceiași oameni la clădirile noi, cum ai siguranța că structura e făcută bine?”, a întrebat un participant la dezbatere.

„Pereții din gips-carton nu au rol structural, nu are nicio treabă una cu alta”, i-a răspuns altcineva.

Un alt român a explicat că materialele desprinse din fotografii nu ar trebui confundate cu elementele structurale ale clădirii.

„Plăcile din gips-carton care cad (cum e în postare) nu sunt pereți, sunt niște placaje de închidere terase. Ele cad dacă sunt montate prost și la blocurile de beton, și la cele de cărămidă, și la cele de kryptonită”, a comentat acesta.

Altul a minimalizat importanța unor asemenea deteriorări pentru rezistența clădirii.

„S-a desprins un rigips? E ok. Îl faci înapoi cu două negrese. Structura de rezistență contează, nu astea”, a comentat un român.

Un român a atras atenția că desprinderea unor materiale de construcție poate pune în pericol oamenii chiar și atunci când nu este afectată structura de rezistență a imobilului.

„Și, cu toate astea, dacă îți cade în cap de la etajul 10 o placă din gips-carton, o să conteze dacă are rol structural?”, a întrebat acesta.