Doi ani de război în Ucraina. Bărbații fug în România, femeile vin să-i viziteze. „Mai mult suntem aici, în România, la el“
0La 24 februarie 2024 se împlinesc doi ani de când Rusia a invadat Ucraina. Peste 9.000 de cetățeni au fugit din calea războiului, mulți dintre ei pierzându-și viața pe drum. Uniunea Ucrainenilor din România a organizat un eveniment în mai multe județe din țară.
Pentru a marca cei doi ani de război, Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Maramureș, a organizat un eveniment în memoria celor căzuți pe front.
Zeci de persoane au participat la evenimentul care a cuprins un ceremonial religios, un moment de reculegere, luări de cuvânt și la final, un flash mob, totul în memoria victimelor războiului din Ucraina.
Pentru ucrainenii care trăiesc în localitățile de lângă graniță, viața continuă în noile condiții. Prin Punctul de Trecere al Frontierei intră în țară în jur de 1.200 de persoane, majoritatea ucrainence – femei – deoarece bărbații nu pot părăsi țara.
Majoritatea au rude aici sau soți. Este cunoscut faptul că zilnic ajung ilegal în țară cetățeni ucraineni.
„Am vrea și mâine să se termine totul”
Angelica Dan, o femeie de 35 de ani, româncă din Ucraina, a fost în vizită la soțul ei, fugit în România. „Soțul a fost la bătaie (pe front, n.r.) cinci luni. Două luni a fost aici la noi și trei luni a fost în Ardievka. Acum e aici (în România, n.r.). A fugit. N-o fo’ altă soluție”, spune despre soțul ei, în vârstă de 42 de ani. „Mai mult suntem aici, în România, la el”, mai spune femeia, mamă a doi copii, elevi.
O altă femeie de 69 de ani a trecut granița la rude, dar și „cu treabă”. „Azi am venit să-mi iau ochelarii. Mi i-am făcut aici, în România. Ne place mai mult aici. Mai venim după medicamente, avem rude, am verișoare. Nu vin de tot, că mai am acasă gospodărie”, spune Maria Pricop.
Întrebată ce crede că va urma, i se umezesc ochii. „Noi am vrea și mâine să se termine totul, că e prea mare durerea. Dar ce putem face, nu putem face nimic”, mai spune ea, arătând că are nepoți și fini care sunt pe front.
Femeia a participat la evenimentul ce a avut loc dimineață, în punctul vamal. „Am stat puțin și am ascultat, dar m-a emoționat prea tare”, spune femeia.
„Tisa ne-a despărțit până la război”
O altă femeie, de 70 de ani, povestește că a rămas singură după ce fiul și fiica ei au plecat cu tot cu familii, peste hotare. Nu sunt în România, dar au părăsit, și ei, Ucraina.
„Au zis să merg cu ei. Dar unde să mai merg și eu, să le fac numai cheltuieli. Atâta chirie și nu au lucru, le e greu și lor. Nu mă duc să-mi las casa”, spune ea.
„Avem rude aici. Bunicul era din Iapa (cartier din Sighetu Marmației, n.r.). Tisa ne-a despărțit până la război (Al Doilea Război Mondial, n.r.)”, mai spune Irina Ona, femeia de 70 de ani.
Ca ea sunt sute de femei, mai tinere și mai bătrâne care încearcă să-și continue viața pe cât de normal se poate.
Peste podul din lemn, circulația este cea obișnuită pentru o zi de sâmbătă. Unii merg, alții se întorc deja.
Cei care sunt bărbați este evident că sunt români, mai ales după ultimul decret din țara vecină care interzice bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să se apropie la o distanță mai mică de cinci kilometri de frontieră.
Peste 9.000 de cetățeni au trecut ilegal frontiera
Chestorul de poliție Florin Coman, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (IPTF) Sighetu Marmației din Maramureș, spune că de la începerea războiului, numărul bărbaților ucraineni care au trecut ilegal granița se ridică la peste 9.000.
Cei mai mulți au ales să treacă prin apele râului Tisa, dar mulți alții au ales să treacă prin munți, datorită reliefului greu accesibil, considerând că au șanse mai mici să fie prinși. În aceste condiții, 16 dintre ei și-au găsit sfârșitul înghețați sau răniți în munți, ori înecați în apele râului Tisa. Alți 72 au fost salvați de către echipele de salvatori formate din polițiști de frontieră și salvatori montani.
„Fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la procedura de azil, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022”, a precixat chestorul de poliție Florin Coman.
Măsuri suplimentare la graniță
Potrivit acestuia, o serie de măsuri au fost implementate la frontieră, după începerea războiului.
„Menținerea centrului telefonic pentru informații în limba ucraineană înființat la ITPF Sighetu Marmației, în anul 2022; Ssuplimentarea cu personal din partea FRONTEX; misiuni de supraveghere cu IGAv şi mijloace aeriene FRONTEX; menținerea și întărirea mecanismelor de sprijin pentru cei sosiţi din Ucraina; deschiderea / reluarea traficului prin 2 PTF – uri (PTF Valea Vișeului și PTF Vicovu de Sus); crearea de fluxuri separate pentru persoanele fără document; utilizarea la maxim a arterelor de control – inclusiv a celor de pe sensul de ieşire pentru permiterea intrării; suplimentarea personalului în punctele de trecere a frontiere”, a precizat el.
În cadrul acestori măsurilor, pentru fluidizarea traficului de la frontiera cu țara vecină au fost deschise traficului la frontiera cu Ucraina punctele de frontieră Vicovu de Sus și Valea Vișeului.
Refugiații ucraineni, în cifre
În același context se situează și măsurile de reamenajare din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, măsură menită să optimizeze și să fluidizeze traficul dintre cele două state, mai arată oficialul.
„În anul 2023 au fost înregistrate 2.043 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 3.868 cetățeni ucraineni, din care 1.596 pe raza județului Maramureș, 1.726 pe raza județului Suceava și 546 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării, aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni. La valorile de mai sus se adaugă un număr de 95 de cetățeni ucraineni care au fost depistați în timp ce încercau să treacă fraudulos din România în Ungaria”, mai arată șeful ITPF Sighetu Marmației.
De asemenea, mai spune el în anul 2023, s-a constatat o mică scădere a cetățenilor ucraineni depistați la frontiera verde, față de anul 2022 (când au fost depistați 4.500, din care 2.000 la granița Maramureșului cu Ucraina, aproximativ 1.500 pe raza județului Suceava, iar 1.000 pe raza județului Satu Mare).
Paradoxal, își pun viața în pericol pentru a se salva
„De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 9.000 cetățeni ucraineni (mai exact 9.112) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului”, mai arată el.
Cifrele arată că cei mai mulți dintre ei sunt bărbați cu vârste de până în 40 de ani. De asemenea, cifrele arată că numărul crește în general atunci când în țara vecină apare un nou ordin de încorporare sau când se intensific bombardamentele.
„Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute”, mai arată chestorul de poliție Florin Coman.
A scăzut traficul de țigări
„De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 16 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 9 pe malul românesc al râului Tisa și 7 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 52 de acțiuni (23 în anul 2023 și 29 in 2022) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm 72 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină”, a mai precizat el.
De la începerea războiului însă, s-a constatat o scădere a traficului de țigări. Pe de o parte datorită întăririi dispozitivelor de supraveghere și control la frontiera româno-ucraineană, iar pe de altă parte, din cauza dispariției principalelor trasee de aprovizionare din țara vecină.
Se încarcă comentariile...
