Care au fost motivele achitării comisarului şef Milu Todea în procesul de corupţie cu DNA
0
Sentinţa de achitare pronunţată marţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul de corupţie al fostului adjunct de la IPJ Alba, comisarul şef Constantin Milu Todea, menţine decizia anterioară pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.
Judecătorii de la instanţa din Alba Iulia au considerat că nu există probe care să determine că Milu Todea este vinovat.Prezentăm starea de fapt reţinută de Curtea de Apel:
„La sfârşitul lunii octombrie 2008, organele de poliţie din cadrul IPJ Alba- Serviciul Investigarea Fraudelor s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de către B.S.D. (Buda Septimiu Dorin), funcţionar în cadrul Registrului Auto Român- Reprezentanţa Alba Iulia, a infracţiunii de luare de mită.
În fapt, inculpatul B. S.D. era acuzat că , în calitate de angajat al Registrului Auto Român- Reprezentanţa Alba Iulia , având ca atribuţii de serviciu efectuarea inspecţiilor tehnice periodice şi cele necesare primei înmatriculări, profitând de amplificarea importului de autovehicule second-hand din Uniunea Europeană, în mod repetat, a pretins şi a primit sume de bani de la mai multe persoane pentru a le devansa programările ori pentru a eluda parametrii tehnici în cazul autoturismelor care nu îndeplineau condiţiile legale de înmatriculare.
În cursul urmăririi penale, prin încheierea nr.75/I/2008 Tribunalul Alba a autorizat interceptarea şi înregistrarea audio-video a convorbirilor şi comunicărilor telefonice , precum şi interceptarea şi înregistrarea audio-video în mediul ambiental a acţiunilor numitului B. S.D.. Autorizaţia a fost prelungită prin încheierea nr.82/I/2008 a Tribunalului Alba.
Acţiune de filaj deconspirată
În derularea urmăririi penale a aceluiaşi inculpat, la începutul lunii decembrie 2008 organele de urmărire penală au solicitat realizarea unei acţiuni de supraveghere operativă (filaj), de către Serviciul Supravegheri Operative şi Investigaţii Alba Iulia, pentru stabilirea legăturilor infracţionale ale numitului B. S.D..
Cererea de supraveghere operativă a învinuitului B.S.D. a fost întocmită de martorul B.V.D., ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Serviciului de Investigare a fraudelor al IPJ Alba, persoană desemnată de procuror în cauză să efectueze activităţi judiciare. Această cerere a fost predată şefului Serviciului Investigarea Fraudelor, comisar D.F.C. în data de 04.12.2008, ora 10,oo. Acesta a analizat cererea, a semnat-o şi a înmânat-o comisarului şef M.G., şeful Serviciului Supravegheri Operative şi Investigaţii Alba Iulia, care a aprobat-o. Martorul M.G. s-a deplasat la cabinetele inspectorului şef IPJ Alba, G.T. şi adjunctului acestuia P.I.pentru a fi semnată de reprezentantul acestei instituţii, însă ambii lipseau din unitate.
Pe holul inspectoratului martorul M.G. l-a întâlnit pe inculpatul T.C.M. (Todea Constantin Milu), care deţinea la acea dată funcţia de adjunct al IPJ Alba, căruia i-a adus la cunoştinţă împrejurarea că are de semnat nişte acte, şi nu i-a găsit nici pe şeful IPJ Alba, nici pe adjunctul Popa. Inculpatul T.C.M., după ce s-a uitat peste prima pagină a cererii, care cuprindea şi identitatea persoanei cu privire la care se formula solicitarea de supraveghere operativă, a semnat-o.
Din exploatarea înregistrărilor telefonice ale numitului B.S.D. a rezultat deconspirarea acţiunii de filaj, acesta cunoscând ca îi sunt interceptate comunicaţiile. Astfel, chiar în data de 04.12.2008, B. S.D. poartă o convorbire cu martora D.N., căreia îi spune : „ Mă tot gândeam la acesta care mi-a zis : Bă! Că vezi că, care este treaba. Păi acesta cu filajul lu ăsta, ştii? “ Aceleaşi aspecte reies şi din convorbirea avută de B. S. cu soţia sa, martora B. L., căreia îi spune că îi sunt ascultate telefoanele.
Din probatoriul administrat a rezultat că cel care i-a adus la cunoştinţă numitului B.S.D. că organele abilitate efectuează o acţiune de supraveghere operativă cu privire la persoana acestuia, a fost inculpatul P.G.D. (Pleşa Gheorghe Dănuţ). Cei doi se cunoscuseră cu o jumătate de an în urmă, având o relaţie de amiciţie, aşa cum rezultă din comunicările anterioare ale acestora.
În data de 04.12.2008, inculpatul P.G.D. l-a contactat telefonic pe numitul B. S.D. şi i-a solicitat să se întâlnească, la sediul RAR Alba, ocazie cu care i-a adus la cunoştinţă despre existenţa acţiunii de filaj. Această împrejurare i-a fost reconfirmată numitului B. S. şi ulterior, de acelaşi inculpat, în cadrul altor întâlniri dintre cei doi, din beciul locuinţei lui B. şi la un local din oraş. Ca urmare a faptului că acţiunea de filaj a fost deconspirată, la data de 05.12.2008, s-a procedat la întreruperea acţiunii operative, şi scoaterea din teren a lucrătorilor Serviciului Supravegheri Operative şi Investigaţii.
Acuzaţie susţinută de prezumţii
Examinând acuzaţia adusă inculpatului T.C.M., de comitere a infracţiunii de favorizare a persoanelor care au comis o infracţiune de luare de mită prev. de art.17 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000 rap. la art.264 alin.1 C.p., se constată că probele administrate nu sunt în măsură să dovedească dincolo de orice îndoială faptul că inculpatul T.C.M. a fost cel care, luând hotărârea de a-l sprijini pe numitul B.S.D., l-a solicitat pe inculpatul P. şi i-a adus la cunoştinţă despre existenţa acţiunii de filaj, informaţia ajungând apoi la persoana vizată prin intermediul inculpatului P.
Elementele pe care s-a bazat acuzarea constau în declaraţiile martorului B.S. , în faptul că inculpatul T. a semnat cererea de filaj ca reprezentant al IPJ Alba şi relaţia de afinitate existentă între cei doi inculpaţi. În ceea ce priveşte declaraţiile martorului B., trebuie să precizăm că acesta a indicat atât faptul că inculpatul P. i-a spus o singură dată că are cunoştinţă despre acţiunea de filaj de la naşul său, inculpatul T.C.M., dar şi că ulterior acelaşi inculpat i-a spus că era vorba despre o altă persoană. În condiţiile în care inculpatul T. a semnat cererea în virtutea atribuţiilor de serviciu, din unitate lipsind ceilalţi doi conducători ai inspectoratului, considerăm că este inadmisibilă condamnarea acestui inculpat doar în baza susţinerilor oscilante pe care inculpatul P. le-a făcut, la un moment dat, cu privire la modul în care a obţinut informaţia transmisă lui B. S..
Reţinem deci, pe de o parte afirmaţiile contradictorii pe care P.D. le-a făcut faţă de martorul B., iar pe de altă parte, faptul că martorul a arătat, încă din faza de urmărire penală, că inculpatul P. i-a adus la cunoştinţă că a văzut fotografia din faţa RAR unde au fost filmaţi amândoi. Această susţinere este credibilă atât timp cât filmarea efectuată de echipa de supraveghere există la dosar. Aceasta duce însă la concluzia legitimă că inculpatul P. a avut cunoştinţă şi despre activitatea desfăşurată ulterior datei de 04.12.2008, cu consecinţa excluderii inculpatului T. din cercul persoanelor care ar fi putut să îi transmită informaţii, deoarece rezultatele supravegherii nu erau aduse la cunoştinţa reprezentanţilor IPJ. Inculpatul T. ar fi putut să îi spună inculpatului P. numai faptul că se demarează o acţiune de supraveghere operativă cu privire la numitul B.S., însă nu şi aspecte legate de actele concrete întocmite de structura specializată.
Faţă de aceste circumstanţe este insuficient fundamentată acuzaţia adusă inculpatului T., susţinută mai mult prin prisma unei prezumţii, datorată relaţiei de afinitate existentă între cei doi inculpaţi. Facem această afirmaţie şi prin prisma faptului că, prin rechizitoriu, se redau împrejurări de fapt care nu au corespondent în niciuna din probele de la dosar. Acestea se referă la faptul că, după ce inculpatul T.C.M. a luat cunoştinţă de activitatea de supraveghere, „ l-a solicitat pe inculpatul P.G.D. cu care avea o relaţie apropiată ca urmare a afinităţii dintre aceştia, şi, după o discuţie între cei doi, inculpatul P. l-a apelat telefonic pe B.S. de trei ori, la orele 11,26, 16,39 şi 16,49”.
Nicio probă nu dovedeşte faptul că inculpatul T. l-a contactat pe inculpatul P. şi nici existenţa unei întâlniri între inculpatul T. şi inculpatul P. în cadrul căreia să-i fi comunicat aspecte legate de acţiunea de filaj. Acuzarea nu a putut proba modalitatea, locul sau timpul în care inculpatul T. ar fi transmis informaţiile inculpatului P., cu toate că a reţinut aceste împrejurări ca având caracter cert. Semnarea cererii de filaj în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, coroborată cu o relaţie de afinitate cu inculpatul P., nu este suficientă pentru a legitima condamnarea inculpatului T.C.M.. În acelaşi sens pledează şi faptul că, după cum rezultă din declaraţiile martorilor (B.V.D., D.F.C., G.T., M.G.), în aceeaşi zi, cererea de filaj, prin circuitul ei firesc, a fost cunoscută de mai multe persoane, tot în virtutea atribuţiilor legale ale acestora (unele implicate direct în activitatea de filaj), iar inculpatul P. a cunoscut aspecte legate de activitatea de supraveghere care în mod obiectiv nu erau aduse la cunoştinţa unui reprezentant al IPJ în astfel de situaţii.
O probă indirectă poate fundamenta o soluţie de condamnare numai în măsura în care se coroborează cu conţinutul altor probe alte directe sau indirecte. Ori, declaraţia martorului B., care face referire la o afirmaţie pe care inculpatul P. ar fi făcut-o pe parcursul întâlnirilor cu acesta, reprezintă o probă indirectă care nu poate fi coroborată cu alte probe. Semnarea cererii de filaj de către inculpat nu poate fi considerată ca o probă ce dovedeşte vinovăţia acestuia, atât timp cât a acţionat în virtutea atribuţiilor legale.
În consecinţă, având în vedere că nu s-a dovedit vinovăţia inculpatului T.C.M., Curtea va dispune achitarea acestui inculpat în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c C.p.p., întrucât o altă persoană decât inculpatul T. i-a transmis inculpatului P. datele referitoare la acţiunea de supraveghere operativă.“
Se încarcă comentariile...
