Alba Iulia: Portret. Elena Cleţiu, „sarea şi piperul” bucătăriei tradiţionale

Elena Cleţiu, în vârstă de 50 de ani, şi-a dedicat o bună parte din viaţă pentru a găti persoanelor nevoiaşe. Este cel mai vechi angajat al cantinei sociale din Alba Iulia, petrecându-şi mai bine de 20 de ani în compania unor oameni deosebiţi. De peste 13 ani, „condimentează” mâncarea pentru cei săraci cu multă dragoste şi pasiune.

Povestea Lenuţei, după cum îi spun prietenii, începe acum mulţi ani, când a descoperit lumea mirifică ce se ascundea în bucătăria mamei sale, de la care a şi moştenit pasiunea pentru gătit. „Încă din copilărie o ajutam pe mama în bucătărie. Îmi plăcea mirosul bucatelor, dar şi să mă ocup de pregătirea lor”, a spus Elena Cleţiu.
Cu trecerea timpului, a început să experimenteze tot felul de reţete, care de care mai complicate şi mai speciale. „Cum aflam o reţetă nouă, o încercam, chiar dacă nu îmi ieşea din prima. A doua oară, cu siguranţă, mancarea era foarte gustoasă”, a rememorat, cu nostalgie, Lenuţa.

De la uzina mecanică la bucătărie

Elena Cleţiu nu s-a regăsit de la început în meseria de bucătar. În perioada comunismului a lucrat la o uzină mecanică, dar în timp şi-a dat seama că acest mediu îi afectează sănătatea. „La început nu mi-am dat seama că e o meserie mai mult pentru bărbaţi decât pentru femei. Lucram ca miezuitor într-un colectiv de 30 de fete. La început mi-a plăcut, erau condiţii bune”, a mai afirmat bucătăreasa. Elena Cleţiu a renunţat, însă, la locul de muncă din uzină din cauza prafului. „Mi-am dat seama că nu-mi face bine la sănătate şi am decis să îmi aleg o altă meserie”, a precizat aceasta.
A aflat întâmplător de un post liber la cantina de ajutor social. „Am avut norocul de a mă afla printre oameni minunaţi. Lucrez aici de aproape 20 de ani, iar de mai bine de 13 ani gătesc pentru cei săraci”, a completat Elena.

Adoră mâncarea tradiţională

Înainte de a ajunge propriu-zis la bucătăria cantinei a absolvit două cursuri de specialitate. După atâţia ani de stat în bucătărie, pentru ea gătitul este un mod de relaxare. „Nu mai gătesc demult doar pentru familie, ci încerc să aduc o rază de bucurie celor care au cu adevărat nevoie de aceasta, iar aceasta este o adevărată satisfacţie pentru mine”, mărturiseşte Lenuţa.
Elena Cleţiu ne destăinuie că găteşte după reţete pe care le are notate într-un caiet, dar şi şi după reţete din cărţi de bucate ori din reviste. Recunoaşte că se înspiră chiar şi de la emisiunile de specialitate de la televizor. „Fac chiar reţete proprii, dar în general mă inspir din felurile pe care le gătea mama, în special preparatele noastre tradiţionale, care plac cel mai mult”, a spus albaiulianca. Mâncarea ei preferată sunt cartofii la cuptor cu friptură de pui şi salată.

Întrebări şi răspunsuri
Care este satisfaţia de a găti pentru persoanele nevoiaşe?
E.C.: „Am o dragoste în a găti aici, mai ceva ca la mine acasă. Pregătesc mâncarea cu drag şi îmi place enorm să-i servesc pe aceşti oameni şi să-i văd mulţumiţi. În momentul în care văd că un om nu e mulţumit, sufăr. Acesta este felul meu de-a fi”.

Ne puteţi spune o reţetă deosebită?
E.C.: „Pregătesc plăcintă cu mere după o reţetă tradiţională. Ingredientele acesteia sunt: două căni de ulei, o cană jumătate de zahăr, două ouă, un praf de copt stins cu oţet. Le amestec pe toate la un loc, până obţin un aluat potrivit. Apoi îl întind în tavă şi adaug merele date pe răzătoare, stoarse şi aromate cu zahăr vanilat sau scorţişoară, după gust. Pun cealaltă foaie şi înţep aluatul cu furculiţa”.

Ce-i place: „Îmi place liniştea şi intimitatea pe care mi-o oferă casa mea. Aici îmi petrec cele mai fericite momente din viaţă. Lumea multă mă oboseşte. Îmi dedic cea mai mare parte a timpului liber nepoţelului meu. E cea mai mare bucurie şi mi-e foarte drag. Ador să-l duc la plimbare în parc, să mă joc cu el. De altfel, atunci când părinţii lui sunt ocupaţi, vine la mine şi stăm împreună”. 

Ce nu-i place: „Nu îmi place cicăleală, aglomeraţia. În rest, am învăţat să le accept pe toate, pentru că suntem cu toţii oameni şi fiecare greşeşte. Nu-mi plac certurile, mi se par lucruri copilăreşti, dar spun întotdeauna ceea ce cred”.

Profil
NĂSCUTĂ: 12 decembrie 1958, satul Ghiuruş, comuna Ocna, judeţul Mureş
EDUCAŢIE: Şcoala profesională de arte şi meserii
EXPERIENŢĂ: Două atestate de bucătar profesionist
FAMILIE: căsătorită, are doi băieţi şi un nepoţel