Video Aglomerație la scăldătoare. Imagini inedite cu un cârd de ciute, noaptea, în Munții Apuseni VIDEO

O „scăldătoare” formată într-o pădure din Munții Apuseni a devenit neîncăpătoare pentru mai multe ciute care doreau să facă o baie noaptea.

Ciute, la scăldătoare, noaptea, în Munții Apuseni FOTO captură video

Imaginile rare și inedite au fost filmate, cel mai probabil, toamna trecută, fiind publicate recent de administrația Parcului Natural Apuseni. 

Imaginile sunt spectaculoase pentru că au fost filmate noaptea. Un cârd de ciute a ajuns la scăldătoare pentru a bea apă, dar și pentru a face o baie.

Ciuta, femela cerbului, este un animal erbivor care are habitatul în zone montane sau deluroase cu păduri întinse. Începând cu perioada împerecherii, care debutează toamna, până când fată, ciutele trăiesc în cârduri, conduse de regulă, de ciuta cea mai bătrână. În cârdurile de ciute sunt amestecaţi, întotdeauna, viţei şi chiar cerbi din al doilea an.

Iarna hrana acestora se compune din lujeri, muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. De asemenea, este importantă administrată complementar de om: fân, frunzare și concentrate.

În zona Munților Apuseni cerbii, căprioarele și ciutele sunt animale des întâlnite, ceea ce arată răspândirea extinsă a acestei specii.

Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moţului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiştelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetăţile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peşteri (Urşilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Gheţarul Focul Viu, Peştera Smeilor de la Onceasa); cu suprafeţe naturale acoperite cu păduri, păşuni şi pajişti; cu floră şi faună specifică Carpaţilor Occidentali.

Aria de răspândire este în județele Bihor, Alba și Cluj. Cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune, şi proprietăţi aparţinând la 25 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul parcului sunt cuprinse integral 53 localităţi şi trei sate de vacanţă (Boga, Fântânele şi Vârtop), parţial fiind cuprinse încă opt localităţi, situate pe limitele parcului.