Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
0Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el și să nu îl hrănească. Experții în domeniu avertizează că în România trăiesc jumătate dintre urșii bruni din Europa.
Autoritățile sunt în alertă încă de sâmbătă, când, la 40 de kilometri de București, a fost semnalată prezența unui urs.
„Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook. Tocmai ce sunase la 112. Imediat a fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului. „Este vorba despre un pui de urs, luat în evidență de pădurar, iar ca măsură suplimentară, un echipaj al Jandarmeriei Ilfov a rămas în zonă pentru a supraveghea. Au fost informate şi autorităţile locale“, anunţa în scurtă vreme și Jandarmeria Română.
„Inclusiv persoana care a sunat la 112 dimineaţă, la ora 8.15, a spus că era mai mare decât un câine. A fost observat dimineaţă la ora 8.15 pe DN1, în zona localităţii Ciolpani, traversând, cum mergem dinspre Ploieşti, din partea dreaptă în partea stângă, deci din Pădurea Comoara, în Pădurea Scroviştea, în zona pădurii, nu în localitate. Am trimis două echipaje de jandarmi în zonă, de câte doi jandarmi, să procedeze la toate măsurile legale care se iau. Au relaţionat cu Ocolul Silvic, cu administraţia locală, cu colegii noştri de la IPJ Ilfov, cu ISU Bucureşti-Ilfov. Se ştie de situaţie, pădurarul din zonă ştie de situaţia ursuleţului, este luat într-o evidenţă. Nu a comis niciun atac până acum, e cuminte, e un pui de urs rătăcit în zona noastră“, a explicat şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov, colonelul Dumitru Dumitriu.
Misiunea nu a vizat capturarea ursului, ci observarea lui în habitatul natural, au mai arătat autoritățile. O celulă de criză, condusă de viceprimarul comunei unde este localizat ursul, va decide măsurile ulterioare.
„Continuăm căutările pentru a-l observa şi noi, să-l vedem, e pui de urs, e mai mare, cum e el, unde e zona pe care şi-a ales-o ca habitat şi aşa mai departe. După, intră Ocolul silvic, cu viceprimarul comunei pe raza căreia va fi descoperit habitatul ursului. Viceprimarul este preşedintele celulei de criză care se constituie cu această ocazie. Şi acolo, în celula de criză, se va stabili ce se va întâmpla. Din celula de criză mai fac parte poliţişti, jandarmi, pădurarul care se ocupă de zona respectivă şi, inclusiv, asociaţiile de vânători din zona respectivă“, a explicat acesta.
Până ieri, puiul de urs nu a atacat gospodării sau persoane, iar mesajul RO-Alert a fost trimis preventiv. Locuitorii sunt sfătuiți să evite apropierea de animal, fiind vorba despre un animal sălbatic.
„Populaţia trebuie să ştie că este vorba despre un pui de urs, nu despre un urs, să ţină distanţa, să nu se apropie, chiar dacă este pui de urs, pentru că este un animal sălbatic şi nu ştim cum poate reacţiona şi că forţele de ordine, în continuare, procedează la căutarea puiului de urs“, a transmis şeful Jandarmeriei Ilfov.
Cum a ajuns ursul lângă Capitală
Ovidiu Ionescu, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, a explicat pentru „Adevărul“ cum a ajuns ursul în apropiere de Capitală.
„Avem o suprapopulație de urși în România, de două ori mai mult decât efectivele optime, și atunci normal că există o presiune care împinge urșii mai tineri, femelele cu puii în locuri care sunt mai puțin propice în mod natural pentru existența ursului. Ei se pot adapta, pot să trăiască foarte bine și în lanul de porumb. Habitatul natural al ursului este pădurea, dar dacă găsește mâncare în coșurile de gunoi și pe terenurile agricole, trăiește foarte bine. În ultimii 20 de ani, arealul ursului s-a extins foarte mult în România, a ajuns în zone în care nu au mai fost niciodată urșii până acum. Din punct de vedere al condițiilor naturale, nu seamănă cu habitatul lor natural, dar e mai ușor de omorât o vacă decât o ciută sau o oaie decât o căprioară pentru că sunt mai ușor de prins. În plus, culturile agricole oferă mai multă mâncare, și atunci populația de urși crește, atunci când nu e otrăvită de oameni“, arată Ovidiu Ionescu.
Situația din unele zone este și mai gravă, adaugă el. „Oamenii nu mai așteaptă ajutor de la autorități și au început să-i otrăvească. În mod normal, populația de urși trebuie manageriată astfel încât să fie în limita optimului natural pe care îl poate suporta pădurea din România, nu să ajungă mâine, poimâine în Herăstrău, pentru că și acolo are apă și mâncare, o duce bine, dar nu știu dacă pentru bucureșteni va fi bine. Empatia este normală, dar în managementul populațiilor trebuie ținut cont de situația dintr-o anumită zonă. O densitate prea mare de urși este la fel de periculoasă ca și o densitate foarte mică. Trebuie să ții în optimul ecologic al ecosistemului numărul de animale, dacă vrei să nu ai probleme“, a spus prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu, prodecan al Facultății de Silvicultură din Brașov.
Avem aproape jumătate din urșii bruni din Europa
Se estimează că trăiesc aproximativ 8.000 de urși în România, iar recensământul genetic din 2023 indică faptul că mii de urși din țara noastră nu au un habitat adecvat.
„Norma pentru România este de 4.000 de urși, faptul că noi avem acum în România mai mult de 8.000 de urși, și asta e confirmată inclusiv de cercetările genetice, arată că noi nu am gospodărit bine populația. Avem 40% din urșii din Europa, pe o suprafață de 2% din Europa, cât ar fi Carpații din România. În Vest, imediat cum a crescut numărul, sunt ținuți sub control prin vânătoare. La noi, din 2016, e oprit controlul prin vânătoare al populației de urși. Empatia populației pentru urși este mare, cei care stau în orașele mari și nu au probleme cu urșii își doresc ca aceștia să fie protejați, dar suprapopulația are efecte rele asupra populației de urs“, afirmă expertul.
Înainte, Ministerul Mediului permitea vânătoarea a 400-450 de urși anual. Din 2016, când vânătoarea pentru controlul populației a fost interzisă, numărul urșilor a crescut rapid. Conform fostului ministru al Mediului, Barna Tánczos, daunele provocate de urs au crescut de 50 de ori în ultimii șapte ani, iar daunele financiare, de 500 de ori.
„Ursul e un animal foarte puternic și imprevizibil. Și puii sunt periculoși, de obicei sunt însoțiți de mamele ursoaice, iar dacă consideră că puiul este în pericol, bineînțeles, ca orice mamă, ursoaica își va apăra puiul“, mai spune expertul.
Alte cazuri
Nu este prima dată când a fost semnalată prezența unui urs în această zonă. În iunie 2022, primarul din Ciolpani a anunțat pe Facebook că un urs a fost văzut în apropierea pădurii din zona Palatului Snagov, iar în septembrie 2023, un urs a fost văzut lângă pădurea Sinești, din Ialomița, de pasagerii unei mașini care au sunat la 112. Animalul s-a retras când a simțit prezența oamenilor. Autoritățile au confirmat atunci prezența ursului la 20 de kilometri de București.
Iar cel mai recent caz este de luna trecută, când un urs a fost filmat alergând pe străzile municipiului Ploiești.
Urșii au creat cele mai multe pagube în România
Din totalul despăgubirilor plătite de statul român pentru pagubele provocate de animalele sălbatice, peste 99% au fost produse de urși și lupi, lista fiind urmată de castori, râși și zimbri. În anul 2023 au fost acordate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) despăgubiri în valoare de 13.190.524,56 lei pentru un număr de 3.346 de dosare. Peste 84% sunt despăgubiri plătite pentru pagube produse de urși (11.085.361,32 lei), 15,45% de către lupi (2.038.458,27 lei), iar restul (66.704,97 lei) de alte specii – castori, râși, zimbri. Este vorba despre despăgubirile acordate populației, în conformitate cu prevederile HG nr. 3/2023, pentru pagubele provocate de animalele sălbatice culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, dar și pentru pagubele produse fie autovehiculelor, rezultate în urma accidentelor de circulaţie, fie persoanelor fizice.
Constatarea şi evaluarea pagubei se fac numai la cererea scrisă a proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal. Cererea se depune şi se înregistrează la unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe teritoriul căreia s-a produs paguba, în termen de maximum 48 de ore de la data constatării ei. Evaluarea daunelor va fi efectuată de o comisie. La constatarea pagubei trebuie să fie prezent proprietarul păgubit sau reprezentantul legal al acestuia.
Se încarcă comentariile...
