Tot mai mulți oameni își închid televizoarele pentru a-și proteja sănătatea mintală: Știrile deprimante și politica obositoare, deprimă
0Din ce în ce mai mulți oameni renunță la știri, pe care le consideră deprimante. Un studiu global subliniază că 39% dintre oameni evită activ știrile, iar tinerii preferă surse alternative precum Facebook, YouTube și TikTok pentru a se informa. Această schimbare reflectă o tendință globală de scădere a interesului pentru presa tradițională, în favoarea platformelor online și a conținutului video, mai accesibil și mai atractiv pentru publicul tânăr.
Un studiu global subliniază că tot mai multe persoane se îndepărtează de știri, potrivit BBC. Concret, 39% dintre oameni evită activ știrile, potrivit raportului realizat de Institutul Reuters al Universității Oxford. Cu 10% mai mulți decât în 2017.
De ce evită oameni știrile
Pandemia de COVID 19, războiul din Ucraina și cel dintre Israel și Fâșia Gaza, se numără printre factorii care contribuie la acest trend.
În speranța că își vor proteja sănătatea mintală sau pentru a se dedica problemelor din viața personală, tot mai mulți închid televizorul și refuză să mai consume știri.
Mai exact, studiul, realizat pe un eșantion de 94.943 de adulți din 47 de țări, arată că interesul global pentru știri este în scădere, doar 46% dintre oameni fiind foarte sau extrem de interesați de știri, față de 63% în 2017. Tinerii și femeile sunt sunt mai predispuși să se simtă copleșiți de volumul mare de știri. Încrederea în știri rămâne la 40%, însă a scăzut cu 4% față de nivelul atins în perioada de vârf a pandemiei de coronavirus.
Mai mult decât atât, presa scrisă și televiziunea nu mai sunt de interes, audiența a scăzut brusc în ultimul deceniu pentru aceste mijloace tradiționale de informare.
De exemplu, în Marea Britanie, 75% din oameni iau știrile din online, jumătate de la TV și 14% din presa scrisă. Social media, cum ar fi Facebook, WhatsApp, YouTube, X sau TikTok, este alternativa preferată de tinerii.
Procentul pentru TikTok este de 23% la nivel global în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Astfel, videoclipurile scurte, reels-urile devin o sursă importantă de informații mai ales pentru cei cu vârtse între 18 și 24 de ani.
Nic Newman, autorul principal al studiului: „Consumatorii adoptă materialele video pentru că sunt uşor de utilizat şi oferă o gamă largă de conţinut relevant şi atractiv”.
„E normal să fie așa, pentru că sunt la un click distanță. Sunt foarte accesibile. Nu trebuie să stai la televizor, de la ora șapte să te uiți la știri ca să afli ce s-a întâmplat. Ci în 30 de secunde afli ce s-a întâmplat. Vorbim de așa o percepție de comunicare, de rapiditatea cu care accesezi informația. Totul e la un click distanță. E normal să am mult mai multă încredere în ceva ce mă servește foarte repede, dă informația, mă țin updatat, îmi trimite notificări, mă avertizează și așa mai departe. Lucruri pe care televiziunea nu le poate avea, pentru că formatul este diferit, instrumentul de comunicare are alte reguli. Trebuie să ne uităm totuși că aici există o accesibilizare majoră a informației și o rapiditate de a circula a informației fantastică. Dacă am ratat știrile de la ora 19 nu înseamnă că sunt neinformat, din contră, poate primesc informația mult mai repede. E o evoluție care a venit la pachet cu plusuri și cu minusuri” , a explicat sociologul Gelu Duminică pentru „Adevărul”.
În ciuda faptului că redacțiile tradiționale continuă să se bazeze predominant pe texte, podcasturile de știri reprezintă „un punct luminos”, o nișă care atrage publicul educat.
O evoluție normală a modalităților de informare
Sociologul Gelu Duminică subliniază că modul în care se transmite informația „nu reprezintă un mare pericol”, ci mai degrabă calitatea acesteia.
„Instrumentul prin care se transmite informația s-a diversificat, nu e numai presa scrisă cum era acum 2.000 de ani, dau un exemplu când se făceau informări pe papirus. De atunci am evoluat, au apărut multe alte forme, printre care și formele astea video. Nu e neapărat un pericol. Pur și simplu informarea se face folosind și alte mijloace de comunicare, atâta tot, din punct de vedere concret al transmiterii informației către. Informația se transmite în mai multe feluri. Se transmite și video, și în audio, și prin muzică, și prin artă, și prin o mulțime de alte lucruri. Nothing new, asta e evoluția mijloacelor de comunicare.”, a afirmat Gelu Duminică.
„Nu cred că marea problemă este mijlocul de comunicare, ci mai degrabă modul în care noi validăm/invalidăm acea informație pe care o primim și o verificăm”, a adăugat sociologul.
Sufocați de știri sau dezinteresați?
Unul dintre motivele pentru care oamenii ar putea renunța la știri este reprezentat și de faptul că în media contemporană predomină senzaționalul și detaliile irelevante, care deturnează atenția de la subiectele cu adevărat importante, evidențiază psihologul Keren Rosner pentru „Adevărul”.
Informațiile despre pseudo-personalități și subiecte neesențiale sunt abundente, asftel, selecționarea și consumul de conținut relevant pentru publicul larg devine dificilă.
„În primul rând, știrile în ultima perioadă, în afară de știrile catastrofice legate de lucruri foarte grave, războaie, cataclisme, sunt foarte mult axate pe senzaționalul de detaliu. Și oamenii nu mai sunt interesați de tot felul de amănunte legate de anumite personalități care sunt de fapt pseudo personalități. Abundă informații care nu sunt interesante pentru privitor sau ascultător sau cititor, care nu prezintă interes și, tocmai fiind atât de multe, îi este foarte greu să selecteze.”, a explicat Keren Rosner.
Pe de altă parte, oamenilor le e tot mai greu să distingă știrile reale de fake-news și atunci pur și simplu le evită cu totul.
„Ca să faci diferențierea între o știre falsă și una reală, ar trebui să investighezi, să cercetezi un pic, iar asta înseamnă timp suplimentar, efort. Și poate nu întotdeauna știrea respectivă este atât de importantă astfel încât persoana să dedice timp și energie pentru a afla adevărul. Și atunci, mai bine nu accesează acea informație.”, a mai spus psihologul.
Alt aspect este legat de faptul că foarte mulți psihologi, terapeuți, dar și cărți sau articole le sugerează persoanelor anxioase sau depresive să evite știrile pentru a preveni amplificarea stărilor negative și regresia.
„E vorba că foarte multe cărți și foarte multe mesaje ale terapeuților sunt de evita știrile pentru persoanele care sunt anxiose și depresive. Pentru că real, aceste persoane, dacă urmăresc știri negative, riscă să se simtă mult mai rău, sau de a-și reactualiza anumite temeri, sau de a regresa. Și atunci, sfatul terapeutilor este să evite știrile, să fie concentrați mai mult pe lucruri pozitive, pe mesaje pozitive și mai mult pe a face ceva în viața lor. Sunt și tineri care au conștientizat că aceste știri, în afară de cele cu impact direct, sunt lucruri care nu-i interesează. Și atunci își canalizează atenția spre activități, spre lucruri care îi interesează.”, adaugă Keren Rosner.
Iar alți tineri, sunt total „dezinteresați de ce se întâmplă în jurul lor”.
„Aceștia nu triază știrile pentru că se concentrează pe evoluția personală, ci sunt tineri care sunt total dezinteresați de ceea ce se întâmplă în jur, sunt lipsiți de empatie, total lipsiți de orice veste despre lume. Sunt concentrați doar pe câteva activități, fie pe jocuri video, fie pe distracție, fie pe mers în club, ei și-au restrâns foarte mult zona de interes. Atunci evită să acceseze ceva ce nu este compatibil cu zona lor de interes.”, spune ea.
Manipularea în era digitală
Pe de altă parte, „știrile” de pe rețelele sociale nu respectă anumite standarde de acuratețe.
„E vorba de calitatea informației, despre fake news, și așa mai departe. Acolo trebuie să lucrăm un pic în altă zonă, nu la mijlocul de informare,ci mai degrabă la capacitatea de a căuta adevărul, de a ne îndoi, de a pune în balanță și așa mai departe. Astea sunt alte valori cu care înzestrăm copilul de mic, în viitorul adult, de când e copil, trebuie să sădim obiceiul de acțiune informată. Logic că în momentul în care ai mijloace de informare mai multe, și posibilitatea de a manipula și de a promova fake news-ul este mai mare. Sau, dacă te uiți în cealaltă părți, ai și posibilități de a verifica informația pe care o primești și din alte surse, din alte tipuri de informare mai rapidă. Înainte venea papirusul de la autoritate și ală era, nu aveai de unde să mai verifici. Vine cu plusuri și cu minusuri toată povestea asta.”, ne lămurește Gelu Duminică.
Tinerii sunt cel mai atrași de știrile de pe social media, care nu sunt cele mai exacte și pe care nu mulți dintre noi le verifică.
Motivul? „Vorbim de categoria celor care vizualizează, pentru că este mult mai ușor decât a citi. A citi este o activitate mult mai complexă, vorbesc din punct de vedere mental, creierul este mult mai solicitat atunci când citești, trebuie să înțelegi ceea ce citești, trebuie să faci conexiuni cu lucrurile pe care le știi despre acel subiect. Deci, e un efort mental, intelectual. Pe când, dacă doar urmărești un filmulet, nu faci altceva decât să primești de-a gata, informația, inclusiv, comentariile legate de părerea celorlalte despre acea informație. Deci, efortul intelectual este minim, la a privi.”, a răspuns Keren Rosner.
Educația poate face diferența
„Educația în familie, educația la școală, educația prin mass media, să se promoveze metode de a verifica și exemple în care foarte multe știri sunt false. Pentru că atunci când va fi conștientizat acest pericol, că o știre nu poți să o iei de-a gata și să o crezi, și trebuie filtrată, atunci o să se înțeleagă că într-adevăr nu tot ceea ce circulă pe internet este real. Poate că o să se îndrepte către o altă metodă de informare care va fi mult mai sigură și pe care se poate baza că este adevărată.”, atrage atenția Keren Rosner.
Să nu uităm că adolescenții, care trăiesc în mare parte în mediul online, au tendința să creadă mai ușor informațiile pe care le găsesc acolo, comparativ cu persoanele mature. Asta pentru că acești tineri au crescut folosind internetul ca principală sursă de informare și au încredere în influencerii sau sursele online pe care le urmăresc, considerându-le deseori veridice fără a le evalua critic, mai spune psihologul.
„Cresc cu această încredere că tot ce se află în mediul online este adevărat. Pentru că adolescentul și copilul au acea naivitate, de a lua lucrurile ca adevărate, nu au gândirea critică, să-și pună întrebări legate de ceea ce vede. Dacă rezonează emoțional este suficient, pentru el are valoare de adevăr.”, concluzionează Keren Rosner.
Pe de altă parte, „nici înainte nu verificau prea mult oamenii” informațiile, spune Gelu Duminică: „Neîncrederea, fake news-ul nu e de acum, e din întotdeauna. Numai că acum poate să pară mai mare pentru simplu motiv că suntem expuși la mai multe surse de informație. Numai e doar focul din mitul peșterii al lui Platon care ne dă lumină. Sunt mai multe surse care ne dau lumină: online-ul, televizorul, vlogul, podcast, radio, am enumerat doar câteva. Sunt multe forme prin care poți să-ți iei informațiile.”
Televiziunea rămâne sursa principală de informare în Europa
Televiziunea continuă să fie cea mai folosită sursă de informare pentru europeni, cu 71% dintre respondenți afirmând că aceasta este principala modalitate de a se ține la curent cu ultimele știri. Presa și platformele de știri online ocupă locul al doilea (42%), urmate de radio și platformele de socializare, fiecare cu 37%. Presa scrisă este pe ultimul loc, cu 21%, arată un Eurobarometru de la sfârșitul lui 2023, comandat de Parlamentul European.
Încrederea în sursele media arată că 48% dintre cetățenii UE au cea mai mare încredere în posturile publice de radio și televiziune, 38% în presa scrisă și variantele online, iar 29% în posturile private de radio și televiziune. Deși 70% dintre europeni urmăresc zilnic știrile, 9% evită anumite tipuri de știri sau chiar toate știrile.
Circa 37% dintre cetățeni urmăresc influenceri sau creatori de conținut pe platformele de socializare, aproape 80% dintre aceștia fiind tineri între 15 și 24 de ani.
România: televiziunea și social media domină informarea
În România, aproape 80% dintre respondenți folosesc televiziunea pentru a se informa, urmată de social media (48%) și platformele de știri online (47%). Radio-ul este pe locul al patrulea (33%), iar presa scrisă pe ultimul loc (19%).
Facebook, WhatsApp și YouTube sunt cele mai utilizate platforme de socializare, iar 47% dintre respondenți urmăresc influenceri sau creatori de conținut, cu zece procente mai mult decât media europeană, mai arată Eurobarometrul.
Se încarcă comentariile...
