Povestea neuitată a copilăriei universale: magia regizoarei Elisabeta Bostan
0De mai bine de 60 de ani, Elisabeta Bostan este numele de care se leagă filmul românesc pentru copii. Personaje precum Nică şi Veronica au prins viață pe marele ecran sub bagheta regizoarei din Bacău.
Când vorbim despre regizoarea Elisabeta Bostan, vorbim despre o moștenire impresionantă de capodopere cinematografice dedicate copiilor. Filmele ei au traversat generații întregi și au devenit părți intrinseci ale experienței copilăriei în România și nu numai. A devenit, astfel, simbolul mamei universului copilăriei cinematografice. Acea mamă plină de minunății, pe platouri de filmare, pe mici și mari ecrane, iar acest lucru îl afirmă chiar actorii cu care a lucrat regizoarea Elisabeta Bostan.
În urmă cu 93 de ani, primăvara avea un cadou pentru viață, cinematografie și copilărie. Pe 1 martie 1931, în orașul Buhuși, județul Bacău, venea pe lume un copil care avea să fie, peste ani, un mare nume în cinematografia românească: Elisabeta Bostan. Încă de la început, parcă destinul i-a fost împletit cu firul subțire al magiei și al povestirii, pregătind-o pentru rolul de mamă a universului copilăriei prin intermediul filmului.
„Nu voiam să ies din cinema, de plăcerea de a fi... Și voiam să mă uit după pânză, să văd unde sunt actorii și unde-i Mickey Mouse. Și umblam cu mânuțele pe ecran. Acela a fost primul semn că cinemaul are rezonanță în sufletul meu“, mărturisește regizoarea Elisabeta Bostan.
A urmat studiile liceale în Piatra Neamț, la Colegiul „Calistrat Hogaș“, și a continuat cu studiile universitare, pe care le-a urmat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ din București, în perioada 1950-1954. În 1961, din talentul și dedicarea pentru cinematografie ale Elisabetei Bostan a luat naștere „Puștiul“, care a însemnat debutul în filmul artistic de ficțiune.
Eroii de pe marele ecran
„Puștiul“ a fost începutul a ceea ce avea să însemne universul filmului pentru copii, cel în care au luat naștere eroii Veronica, Motanul Dănilă, Zâna cea bună, Nică, Campioana, Năică, Fram, Un saltimbanc la Polul Nord. Prin abordarea sa inovatoare și atenția la detalii, Elisabeta Bostan a creat opere de artă cinematografică care nu doar au adus bucurie, dar au și stimulat imaginația și dezvoltarea copiilor.
Relevanța muncii regizoarei se bazează și pe ceea ce se numește o deschidere către o astfel de privire asupra cinematografiei de acest tip, iar ca exemplu avem filmul „Veronica“ (1972). În 1973, la un an de la lansare, filmul avea să aducă cinematografiei românești câteva premii prestigioase: Marele Premiu Delfinul de Aur la Festivalul Internațional al Filmului de la Teheran; Premiul special al juriului la Festivalul Internațional al Filmului de la Gijon (Spania), Premiul pentru cel mai bun film muzical la Festivalul Internațional al Filmului de la Moscova.
Astfel, pentru prima oară în istoria cinematografului românesc, regizoarea Elisabeta Bostan reușea să impună filmul muzical ca o valoarea artistică, recunoscută internațional. În acest context, nu e de mirare că filmul a fost vizionat de 3.620.176 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014, alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Jumătate de secol, un singur film, mai multe generații
Totodată, de-a lungul celor 50 de ani de la lansare, filmul „Veronica“ a fost văzut pe marile și micile ecrane, dar și povestit și lăudat în cărți. „Apariția acestui film în 1972 a fost o adevărată explozie de culoare, dans, muzică, Veronica fiind un unicat în acel timp. Elisabeta Bostan a creat atunci un univers al copilăriei valabil și astăzi. Acest film veșnic tânăr este văzut și astăzi de copii și de părinții lor. Cântecele și temele muzicale sunt fredonate și acum. În 1972 s-a născut practic musicalul pentru copii în cinematograful românesc. Tot atunci, un copil, Lulu Mihăescu, a devenit vedetă de talie internațională, fiind comparată cu Shirley Temple“, după cum se arată în „Dicționar subiectiv al realizărilor filmului românesc“, de Tudor Caranfil.
„Veronica! Veronica! Fată bună și cuminte”
În lumea fermecată creată de Elisabeta Bostan, Veronica nu este doar un personaj, ci o emblemă a purității și a curajului, o oglindă a spiritului neînfricat al copilăriei. „Veronica, Veronica/ Fată bună și cuminte“ sunt versuri cunoscute copiilor de toate vârstele. Mari actori, precum Dem Rădulescu, Margareta Pâslaru, Vasilica Tastaman, George Mihăiţă, dansatori precum Cornel Patrichi şi Thuri Ştefan au construit împreună cu Elisabeta Bostan un tărâm al fericirii. Şi, aşa cum a spus actorul George Mihăiţă, care a fost Şoricelul Aurică din „Veronica“, „facem cu toţii parte dintr-o poveste, dintr-o magie creată de regizoarea Elisabeta Bostan“.
„Regizoarea a contat întotdeauna pe capacitatea copiilor de a pătrunde cu voluptate în acest univers al miracolelor, integrându-se deplin în articulațiile narative ale poveștii. În încercarea de a salva «o rățușcă inimoasă/închisă de vulpea rea», Veronica își face aliați pe cei care-i ajută cu generozitate. Și care vor sări în sprijinul ei atunci când Vulpea și amicul ei Motanul o vor răpi, urcând-o în «diligența» condusă de Dănilă”, a scris Titus Vîjeu în „Elisabeta Bostan, imaginarium sau filmul în împărăţia candorii“.
Regizoarea Elisabeta Bostan a primit aproape 60 de premii naționale și internaționale, cărora, în 2009, li s-a adăugat și Premiul Gopo pentru întreaga activitate. A primit aplauze și reverențe pentru admirabila operă cinematografică desfășurată de-a lungul unei jumătăți de secol. La toate acestea se adaugă și două distincţii oficiale din partea echipei festivalului „CineCopilăria de Elisabeta Bostan”, care se desfășoară anual în orașul natal al regizoarei – Buhuși. Din 2022, de la prima ediție a festivalului unic în țară, Casa de Cultură din Buhuși poartă numele marii regizoare Elisabeta Bostan.
Mamă și campioană în lumea filmului
„Întrebați-mă unde mi-a fost fericirea. Numai când am lucrat. Numai în munca pe care am făcut-o. În izbânda pe care am avut-o. Pas cu pas. Picătură cu picătură. Și cred că aceasta este datoria existenței noastre pe Pământ: să ne facem datoria până la capăt, cu patimă și cu iubire. Și cu bucuria de a trăi, pentru că viața e foarte frumoasă, cu urcușurile și coborâșurile ei. Cu surprizele ei. E foarte frumoasă. Numai să știi s-o trăiești“, subliniază însăşi regizoarea Elisabeta Bostan.
În lumea cinematografiei pentru copii, Elisabeta Bostan a fost campioană și mamă. Și tot lumea filmului avea să îi schimbe viața, devenind mamă cu adevărat pentru a sa campioană – Izabela Bostan. În timpul căutărilor pentru rolul Corinei Tănase în filmul „Campioana“, Elisabeta Bostan a găsit-o la Deva pe Izabela – o căutare deloc întâmplătoare, căci, după debutul din film, Izabela devine fiica adoptivă a Elisabetei Bostan.
„Elisabeta Bostan, când trece printr-un loc, schimbă destine. Destinul meu mi l-a schimbat radical. Îi voi fi o viață recunoscătoare și nu îmi ajunge o viață, pentru că așa este iubirea noastră, fără sfârșit“, mărturisește actrița Izabela Bostan, fiica regizoarei Elisabeta Bostan.
Amintirile copilului de la sat
Elisabeta Bostan a reușit să redea și atmosfera autentică a satului românesc. Se întâmpla acum mai bine de 60 de ani, când regizoarea aduna pe platoul de filmare toată magia poveștilor lui Ion Creangă, pe care a pus-o sub reflectoare, prin talentul actorilor – cunoscuți atunci, ori copii fără experiență, dar care așa au scris istorie.
Nu i-a ales întâmplător, după cum ne spune chiar actorul care l-a jucat pe Nică a lui Ştefan a Petrei. Ion Bocancea are acum 73 de ani și ne spune că, la aproape 60 de ani de la lansarea filmului, se bucură că îi sună telefonul. Deşi au trecut atâţia ani, acesta îşi aminteşte în detaliu cum a ajuns să fie selectat pentru rolul vieţii lui.
Avea 13 ani şi era în clasa a VI-a la şcoala din Bicaz, iar regizoarea Elisabeta Bostan şi Doru Năstase, care o seconda, mergeau prin Moldova pentru a găsi copii care să joace în film. În timpul discuției cu reporterul „Weekend Adevărul“, se aude pe fundal nepoțica actorului, cu care a văzut și revăzut „Amintiri din copilărie“ de mai multe ori.
„Mă întreabă nepoțica despre fiecare secvență în parte, mă întreba de ce am fost la furat și i-am explicat că era un film. (...) Mie mi-a plăcut mult. Eu am trăit amintirile cu adevărat. Era copilăria mea. Deci toate situațiile care erau în film erau parte din viața mea. Eu le trăiam. Le știam. Mie mi se părea ceva normal. În comparație cu alți copii care stăteau la oraș, eu mă cățăram, mă urcam pe cal. Singura chestie mai deosebită era asta: să mergi dezbrăcat în fața oamenilor. Mai ales la preselecție, la Muzeul Satului, unde era plin de lume. Eram zece și nu voiam să ne dezbrăcăm. Până la urmă am zis că oricum nu mă cunoaște nimeni“, mărturisește actorul Ion Bocancea pentru „Weekend Adevărul“.
Distribuție de excepție
Filmările exterioare s-au făcut în zona judeţelor Neamţ şi Suceava. S-a filmat în vara şi toamna anului 1964, precum şi din decembrie 1964 şi până în februarie 1965. Pentru cadrele interioare s-a filmat la Centrul Naţional al Cinematografiei de la Buftea. „Doamna Bostan – o femeie extraordinară. Regizor secund era Doru Năstase – un om de valoare. Am vorbit acum, recent, cu doamna Bostan și m-a elogiat așa mult încât am început să plâng, nu mi-a venit să cred că vorbea despre mine. Amintiri frumoase, cu niște oameni deosebiți. Am fost alături de Ștefan Ciubotărașu, de Emanoil Petruț, Eliza Petrăchescu, Corina Constantinescu... mari actori. Artiști emeriți. Valori mari. Trecutul rămâne o amintire foarte frumoasă“, ne mai spune actorul.
Subliniază că nu s-a folosit vreodată de celebritatea pe care i-a dat-o rolul în acest film. Peste ani, a mai jucat în piese de teatru, la Piatra Neamţ şi la Bacău, dar rolul lui Nică a fost rolul vieţii lui. „Am avut marea cinste de a fi în rolul principal. Eu făcusem teatru de păpuși, încă din primele clase de școală. Amintirile din copilărie sunt amintirile copilului universal. De câte ori revăd filmul, tot de atâtea ori spun că puteam să fac mai bine“, adaugă Ion Bocancea.
Are și un mesaj pentru cea care l-a inițiat în acest domeniu al cinematografiei și care l-a ales dintr-un număr total de 12.000 de copii care au fost la preselecţiile pentru acest film: „Felicitări pentru toată activitatea dumneaei! Doamna Bostan a avut un curaj mare în tot ce a făcut. Și doar prin curaj și pasiune a putut realiza o așa operă, cu atâtea filme“, conchide actorul Ion Bocancea.
Se încarcă comentariile...
