Meserii importante şi căutate sunt pe cale de dispariţie în România

Desfiinţarea industriei româneşti şi concedierile masive din ultimii ani au făcut ca România să se confrunte cu o criză majoră de personal în domeniile tehnice. Majoritatea electricienilor, sudorilor sau frezorilor depăşesc vârsta de 50 de ani şi nu sunt generaţii din spate care să le continue meseria.

Electricienii, subinginerii mecanic sau de construcţii civile, strungarii sau frezorii sunt doar câteva dintre meseriile pe cale de dispariţie din România, majoritatea angajaţilor având peste 50 de ani, restul fiind în pragul pensionării. Problema, arată un studiu făcut de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), e faptul că tinerii nu sunt interesaţi de astfel de meserii, cu toate că ele pot fi bine plătite. 

„Ocupaţiile cu cel mai ridicat risc să dispară aparţin de domeniul tehnic şi necesită nivel de studii superioare sau pregătire profesională tehnică de nivel mediu”, notează studiul PIAROM. În mod paradoxal, angajatorii din piaţa muncii au nevoie chiar de aceşti angajaţi, pe care nu au de unde să îi ia, dat fiind faptul că nu există o corelaţie între ce se cere pe piaţa muncii şi specializările din şcoli. 

„Sunt angajatori care au nevoie de electricieni, de sudori, de matriţeri, pentru că aceste meserii, din perspectiva activităţilor profesionale, prea curând nu vor dispărea prin robotizare sau industrializare. În aceste condiţii, este nevoie de o educare a tinerilor, care să înţeleagă că din astfel de meserii ei pot avea venituri foarte bune. Sunt companii care caută în disperare astfel de angajaţi, calificaţi, nu găsesc, şi au ajuns să importe muncitori din Asia de Est sau de Sud-Est, unde oamenii au venituri mici. Şi atunci, preferă să vină în România, unde salariul este de cinci ori mai mare şi au şi cazarea asigurată de angajator”, a explicat, pentru „Adevărul”, Gabriel Chicioreanu, consultant în carieră. 

De ce nu sunt atraşi tinerii de aceste meserii

Potrivit acestuia, construcţiile civile şi cele industriale sunt în plină dezvoltare, prin urmare va fi nevoie în continuare de astfel de specialişti, cum sunt electricienii sau sudorii. „E nevoie de angajaţi, indiferent că sunt tineri sau de vârstă medie”, completează Chicioreanu. Desfiinţarea industriei din România este un alt motiv pentru care s-a ajuns la o criză de muncitori în aceste ramuri. 

Concret, 83% dintre subinginerii de construcţii civile, industriale şi agricole au peste 50 de ani în timp ce 60% din cei care lucrează ca maiştri electricieni au peste 50 de ani. De asemenea, peste 57% din fochişti şi peste 74% din strungari depăşesc această vârstă, conform studiului PIAROM. 

„Tinerii din ziua de azi nu mai sunt atraşi de domeniile industriale pentru că ei au crescut în medii familiale în care cel puţin unul dintre părinţi provenea din platforme industriale româneşti care au fost rase de pe faţa pământului şi s-au ales cu şomaj, cu sărăcie, cu lipsă de perspective. Tu, ca şi copil, când auzi la tine în casă despre astfel de probleme nu-ţi doreşti să repeţi un asemenea model. Ce motivaţii generează angajatorii de astăzi şi de mâine pentru ca generaţia tânără sau lucrători adulţi să aibă o preocupare pentru a-şi găsi un job în industrie? Angajatorii nici măcar nu comunică periodic nevoia de forţă de muncă calificată”, completează Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical (BNS).

Cum s-a ajuns la pierderea competenţelor sociale 

Mai mult, sindicalistul arată că, periodic, în România ar trebui modificată clasificarea meseriilor, ceea ce nu se întâmplă. „Uşor, uşor, o să dispară şi alte meserii, dar nu din cauză că evoluţia tehnologică le-a făcut neinteresante, ci pentru că România nu mai are industrie.Există specialişti care sunt extrem de căutaţi, cum sunt sudorii sau electricienii, care aleg să lucreze afară, pe salarii mult mai mari decât la noi. Vorbim astfel de o pierdere a competenţelor sociale din această ţară”, a declarat şi sociologul Alfred Bulai, precizând că „la noi este spart rezervorul, nu vine nimic din urmă”.

Studiul PIAROM arată că distribuţia în plan regional a absolvenţilor este în multe cazuri inadecvată. „Un învăţământ profesional bine conturat şi susţinut în mod corespunzător ar putea consolida categoria profesională a muncitorilor calificaţi, care contribuie în mod semnificativ la menţinerea clasei sociale de mijloc”, subliniază cercetarea.