Iubirea de pe aplicațiile de dating poate fi o capcană. Cum folosesc escrocii inteligența artificială pentru a-și înșela victimele

Se apropie sărbătorile, iar singurătatea îi poate împinge pe unii dintre noi să caute iubirea pe aplicațiile de dating. Însă persoana care pare să ne înțeleagă atât de bine ar putea să nu existe cu adevărat dincolo de ecranul telefonului.

Căutarea iubirii pe internet Foto: Pixabay

În România, Tinder a ajuns la aproximativ 124.000 de utilizatori activi săptămânal în decembrie 2025, potrivit estimărilor companiei de analiză a aplicațiilor mobile Sensor Tower. Bumble avea circa 53.000, iar Boo aproximativ 44.000.  Printre cei care își caută un partener se pot strecura însă și escroci care folosesc inteligența artificială pentru a se da drept altcineva. 

„Crearea unei identități false în mediul online nu mai presupune cunoștințe tehnice avansate sau investiții financiare considerabile. Dezvoltarea inteligenței artificiale a simplificat semnificativ acest proces, oferind posibilitatea atacatorilor cibernetici de a genera fotografii realiste ale unor persoane fictive, de a clona vocea și chiar modificarea în timp real a înfățișării în timpul apelurilor video”, explică pentru „Adevărul” Anca Isac, expert comunicare în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

În octombrie 2026, INTERPOL a lansat o campanie internațională de avertizare asupra fraudelor care utilizează deepfake-uri. Organizația atrage atenția că tehnologiile de generare a imaginilor și vocilor sunt folosite inclusiv pentru înșelătorii romantice, furt de identitate și șantaj.

„Faptul că vedem și auzim o persoană într-un apel video nu reprezintă, în mod automat, o garanție a identității acesteia. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială permit modificarea imaginii și a vocii în timp real, astfel încât un interlocutor poate purta o conversație aparent naturală, poate răspunde spontan la întrebări și poate executa anumite gesturi, fără ca manipularea să fie evidentă”, avertizează reprezentanta DNSC.

Există totuși indicii care pot trăda manipularea: mișcări ale buzelor care nu corespund vocii, deformări temporare ale feței, expresii nefirești sau întârzieri neobișnuite ale imaginii și sunetului. Absența acestor semne nu dovedește însă autenticitatea interlocutorului.

În spatele unor astfel de înșelătorii se află chiar rețele organizate de infractori. O investigație realizată de Associated Press și FRONTLINE, publicată în 2026, a arătat cum funcționează centrele de escrocherii din Myanmar, unde inteligența artificială este folosită pentru a crea identități false, a traduce mesaje și a automatiza conversațiile cu potențialele victime. Mai mult, unele dintre persoanele care lucrează în aceste centre sunt victime ale traficului de persoane, fiind obligate să participe la înșelătorii.

Când atenția și declarațiile de iubire ascund o înșelătorie

În aplicațiile de dating, escrocii pot petrece săptămâni întregi discutând cu persoanele pe care vor să le înșele. Le întreabă despre viața lor, despre ce își doresc de la o relație și despre experiențele prin care au trecut. Apoi folosesc aceste informații pentru a le câștiga încrederea, lăsându-le impresia că au întâlnit, în sfârșit, pe cineva care le înțelege cu adevărat.

„În mediul online, această familiaritate poate fi construită artificial. Cineva care ne ascultă, ne validează și ne spune exact ceea ce avem nevoie să auzim poate activa foarte repede sentimentul că suntem înțeleși și acceptați. În plus, atunci când nu cunoaștem persoana în realitate, mintea noastră completează informațiile lipsă. Proiectăm asupra celuilalt propriile dorințe, așteptări și nevoi emoționale”, explică pentru „Adevărul” Olga Ghițac, psiholog.

Specialista vorbește despre două tactici de manipulare emoțională: love bombing, atunci când cineva face declarații de iubire, oferă complimente și trimite mesaje afectuoase încă de la primele conversații, și mirroring, atunci când își adaptează opiniile, preferințele și comportamentul după cele ale persoanei cu care vorbește, pentru a-i crea impresia că se potrivesc perfect.

„Un semnal de alarmă este viteza cu care evoluează relația. Când cineva pare să ne înțeleagă absolut toate nevoile, să fie de acord cu noi în orice privință și să ne declare iubire înainte de a ne cunoaște cu adevărat, este sănătos să ne întrebăm dacă avem în față o conexiune autentică sau o imagine construită pentru a ne cuceri. O relație sănătoasă presupune timp, cunoaștere reciprocă, diferențe și limite. Compatibilitatea reală nu înseamnă absența oricărei diferențe”, spune ea.

De la declarații de dragoste la conturi golite

Potrivit Ancăi Isac, după ce câștigă încrederea unei persoane, infractorii încep să îi ceară bani sub diferite pretexte. Unii susțin că au o urgență medicală sau probleme financiare, în timp ce alții cer bani pentru a putea veni la o întâlnire, pe care apoi o amână. Există și cazuri în care victimele sunt convinse să își investească economiile în criptomonede, pe platforme false, în speranța unor câștiguri rapide.

În Statele Unite, FBI a anunțat în februarie 2026 că americanii din regiunea San Antonio au pierdut, în anul precedent, peste 28 de milioane de dolari în urma unor înșelătorii în care infractorii le-au câștigat mai întâi încrederea. Printre acestea se numără și fraudele romantice. Suma este aproape dublă față de 2024, când pierderile raportate au fost de 15,8 milioane de dolari.

În România, datele transmise de DNSC pentru „Adevărul” arată că, în 2025, au fost raportate 3.937 de fraude și tentative de fraudă online. De la începutul acestui an, numărul lor a ajuns la 2.569. Instituția precizează că aceste cifre se referă la toate tipurile de înșelătorii online, nu doar la cele în care infractorii se dau drept persoane aflate în căutarea unei relații.

Anca Isac atrage atenția că, pe lângă pierderile financiare, victimele riscă să le fie furate datele personale sau să le fie compromise conturile. Fotografiile intime trimise în timpul conversațiilor pot fi, la rândul lor, folosite pentru șantaj.

De ce ignorăm semnalele de alarmă

„Dacă am investit timp, emoții, speranțe și poate chiar bani într-o relație, acceptarea faptului că am fost înșelați devine extrem de dureroasă. Pentru a reduce acest disconfort, mintea încearcă uneori să găsească explicații care să păstreze imaginea inițială a persoanei. Începem să justificăm comportamente suspecte, să minimalizăm contradicțiile și să ignorăm semnalele de alarmă”, explică Olga Ghițac.

Psihologul subliniază că apropierea sărbătorilor poate intensifica această vulnerabilitate, mai ales după o despărțire, un divorț sau pierderea unei persoane dragi. Nu există însă un profil unic al celor păcăliți: educația, profesia sau inteligența nu oferă imunitate în fața manipulării.

Iar descoperirea înșelătoriei poate avea consecințe comparabile cu cele ale unei despărțiri reale. „Sentimentele victimei au fost autentice, chiar dacă identitatea celuilalt a fost falsă. Pot apărea rușinea, furia, vinovăția, sentimentul de trădare, pierderea încrederii în propria judecată și teama de a mai intra într-o relație”, subliniază ea.

Cum ne dăm seama că suntem înșelați și unde putem cere ajutor

Reprezentanta DNSC recomandă celor care cunosc pe cineva pe internet să verifice dacă informațiile oferite de persoana respectivă sunt reale. De exemplu, o fotografie poate fi căutată cu ajutorul Google Images, pentru a vedea dacă a fost preluată de pe alte site-uri. Totuși, faptul că imaginea nu apare în rezultatele căutării nu înseamnă neapărat că este autentică.

În cazul în care bănuim că suntem victimele unei înșelătorii, Anca Isac sugerează că ar trebui să întrerupem orice legătură cu persoana respectivă, dar să păstrăm mesajele și celelalte dovezi. Dacă am trimis bani, trebuie să contactăm imediat banca. Iar dacă am oferit date de acces la conturile personale, este important să schimbăm parolele și să activăm autentificarea în doi pași.

Fraudele pot fi reclamate la Poliția Română, iar incidentele de securitate cibernetică pot fi raportate către DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.

La rândul său, psihologul Olga Ghițac ne recomandă să vorbim cu o persoană apropiată despre relațiile începute online. O privire din exterior ne poate ajuta să observăm lucruri pe care, atunci când suntem implicați emoțional, le trecem mai ușor cu vederea.

„Nu este vorba despre a învăța să nu mai avem încredere în oameni, ci despre a învăța să avem încredere fără să renunțăm la discernământ”, conchide psihologul.