„Inginerul ecosistemelor”, revenire spectaculoasă după o absență de secole. Programul de repopulare a castorilor, un succes
0Castorul eurasiatic, dispărut la 1823, a revenit în România printr-un program de repopulare a lacurilor și apelor curgătoare început în 1998.
Castorii sunt o specie cheie în cadrul ecosistemelor naturale fiind supranumiți ingineri ai naturii pentru ingeniozitatea prin care construiesc un mozaic de habitate care rețin apă și extind zonele umede.
Deși barajele lor par să incomodeze la prima vedere, prezența lor este extrem de importantă când avem de-a face cu furtuni, ploi torențiale sau perioade de secetă.
Potrivit unei analize realizate de InfoClima, organizație din România care mediatizează impactul schimbărilor climatice, situația castorului eurasiatic în România a fost similară cu populațiile din alte regiuni ale Europei și lumii.
”Situația castorului eurasiatic, brebul, în zona țării noastre, a fost similară cu populațiile din alte regiuni ale Europei și nu numai. Din cauza braconajului excesiv, acesta a dispărut de pe teritoriul țării noastre în secolul XIX, rămânând în urmă doar o gamă de toponime date de români din diferitele regiuni ale țării, precum: breb, breboaia, brebeni, brebina, brebenei, bibor, biber, biborțeni. Considerăm că în anul 1823 a fost ucis ultimul breb din țările Române, undeva în zona Moldovei vechi, unde avem astăzi județul Caraș-Severin.
Printr-un proiect de colaborare dintre Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și Ministerul Mediului din Germania, între 1998–2003 am reintrodus în România brebul, castorul eurasiatic – 182 de indivizi pe râurile Olt, Mureș și Ialomița. Acest proces de reintroducere a avut un mare succes și la noi în țară – această specie s-a împrăștiat natural pe râuri și afluenții acestora și a ocupat tot mai multe teritorii noi. În perioada următoare, între anii 2009–2013 am estimat 1.500 de indivizi, și peste 1.200 de indivizi prezenți pe cursul râului Olt și afluenții acestuia. În 2011 aflăm, pentru prima dată, de prezența castorului eurasiatic în Delta Dunării”, potrivit InfoClima.
Prezența castorului în țară
În ultimii ani, castorul a pătruns și în Moldova, din județul Harghita, trecând cumpăna de ape, a coborât pe Valea Uzului, a continuat dispersia pe Trotuș și a ajuns și colonizat și Siretul.
Castorul este supranumit „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește acest mozaic de suprafețe naturale, unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climei și secetelor prelungite.
Deși la prima vedere, barajele și canalele create de castori par să incomodeze, acestea măresc capacitatea de stocare a apei în iazuri și produc o scurgere mai lentă a apei. Canele ridică astfel pânza freatică și tot odată are loc o resuscitare a izvoarelor subterane. În caz de furtuni sau ploi abundente, riscul inundațiilor poate fi atenuat, acolo unde există acestea.
Dinamica populației castorului eurasiatic a adus multe beneficii întregului ecosistem, dispersându-se pe distanțe vaste cucerind teritorii noi și readaptându-se la zonele unde cândva era teritoriul lui. Situația se schimbă când populația crește necontrolat și antropizarea mediului natural duce la limitarea spațiului utilizat de castori, astfel că aceștia sunt obligați să urmeze alte cursuri, ajungând în orașe și sate.
”Ajungând atât de aproape de oameni se nasc conflicte între aceștia, deoarece afectează interesele locale. Printre acestea se înregistrează o serie de pierderi la nivelul culturilor agricole, forestiere și pomicole. De asemenea, un alt aspect îl reprezintă terasamentele sau drumurile care în fața inundațiilor provocate de castori atrag o serie de pagube. Toate acestea generează costuri financiare și pagube sub diverse forme de pierderi: în agricultură, silvicultură și infrastructură”, mai scrie InfoClima.
Ce beneficii aduce castorul pentru mediu
„Castorul, acest veritabil constructor si peisagist are capacitatea de a construi diguri si de a crea rezerve de apă, modificând prin aceasta configuraţia şi caracteristicile mediului. El crează medii favorabile plantelor hidrofile şi contribuie la revitalizarea unor zone, fiind un mamifer benefic pentru biodiversitate”, spune Adrian Aldea, manager faună sălbatică Conservation Carpathia.
Pe lângă valoarea sa naturală de nepreţuit, castorul este şi un adevărat ambasador turistic. Prezenţa lui în zonă poate atrage mii de vizitatori pe an, iubitori de natură şi de frumos, oameni care îşi doresc să cunoască această specie şi să înveţe cât mai multe despre ea.
Se încarcă comentariile...
