De ce criza medicilor este greu de rezolvat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dat asigurări managerilor de spitale că va cere Guvernului derogare pentru angajarea medicilor în spitale, chiar dacă în acest moment angajările la stat sunt limitate printr-o ordonanță.

Multe spitale din România sunt în criză de personal medical Foto: Arhivă

„Am făcut un apel la toate spitalele din România să scoată posturile la concurs. Acum, sigur, ne găsim într-o perioadă în care există o ordonanță care limitează angajările în toate sectoarele, nu numai în sectorul sanitar, şi au fost diverse discuţii, dacă sănătatea şi învăţământul sunt sau nu incluse în această ordonanţă. Eu o să fac, din nou, apel la spitale, să solicite posturile de medici, de asistenţi medicali, de care au nevoie şi să le scoată la concurs, şi vă promit că voi face un Memorandum în Guvern ca să aprobe scoaterea la concurs a acestor posturi, chiar dacă există în vigoare această ordonanţă“, a spus Alexandru Rafila.

1.000 de specialiști nu au unde lucra

Ministrul a adăugat că avem medici specialiști care așteaptă un loc de muncă. „Avem acum peste 1.000 de tineri medici care au susţinut examenul de specialitate, care s-a încheiat săptămâna trecută, la nivel naţional. Mi se pare o nedreptate şi nu pot să o accept, şi nu are niciun fel de raţionalitate să avem peste 1.000 de medici care au devenit specialişti şi ei să nu aibă unde să lucreze. Sunt convins că Guvernul va aproba un astfel de memorandum care să permită ocuparea posturilor libere de către medicii care nu au în momentul de faţă un angajament. Această mie de specialişti care tocmai a susţinut examen este probabil cel mai bun exemplu, trebuie să îi angajăm aici, în ţară, avem nevoie de ei. Nu trebuie să încurajăm în niciun fel imigraţia personalului medical calificat“, a completat demnitarul.

Ca să poată face memorandumul trebuie să fie posturile scoase la concurs, a mai subliniat acesta: „Nu ministerul face angajările, spitalele fac angajările, ambulatoriile de specialitate şi aşa mai departe. Dânşii trebuie să ne trimită nouă solicitările de locuri pe care vor să le scoată la concurs, şi noi, în decurs de 48 de ore, înaintăm memorandumul Guvernului României“.

”Suntem într-o situație oarecum limită”

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, managerul Institutului Național de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta“ din București, a explicat că nu este primul îndemn adresat de ministrul Rafila pentru ca șefii spitalelor să scoată posturile la concurs. „Noi facem asta, doar că trebuie să o facem în măsura bugetului pe care-l avem cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Iar aici lucrurile nu sunt foarte roz. Pentru că, cel puțin, «Marius Nasta» este la 80% din buget, cheltuială cu personalul. Și acum, scoatem practic la concurs posturi pe care noi sperăm să le putem acoperi ca nivel de salarizare. Pe de altă parte, nu putem lucra fără personal. Suntem într-o situație oarecum de limită pentru că, pe de o parte, suntem rugați să scoatem la concurs posturile – asta este și dorința noastră –, dar atunci când vrem să publicăm posturile, există o limitare. De exemplu, de săptămâna trecută, am vorbit la Monitorul Oficial pentru a mai publica niște posturi și mi s-a spus că vor fi publicate miercuri. Trece un timp din momentul în care soliciți la MO publicarea unui post și până la momentul în care se face publicarea. Există apoi un timp prevăzut de lege de la momentul publicării – timpul minim pe care trebuie să-l acorzi pentru înscrierea participanților, de la ultima zi de înscriere trebuie să ai cinci zile lucrătoare ca să poți organiza examenul scris. Sunt niște perioade de timp care, până la urmă, înțelegem, pentru că ele sunt specificate în lege, pe de altă parte, în condițiile în care știm că în 30 de zile nu vom mai putea organiza examenele respective, ne frustrează. Avem nevoie de personal și vorbim de un personal din Sănătate care nu întotdeauna se prezintă la examen, nu întotdeauna ia examenul, pentru că nu înseamnă că, dacă ai scos postul, el se și ocupă neapărat“, a explicat managerul bucureștean calvarul birocrației.

Institutul „Marius Nasta“, mai spune managerul, a încheiat săptămâna trecută concursul pentru un post de medic de recuperare medicală pentru compartimentul de pediatrie pentru care nu s-a înscris nimeni: „Adică, avem și astfel de situații. Și mă întreb dacă în București avem astfel de situații, ce se întâmplă în orașele care nu sunt centre universitare“.

Instituția sanitară are în statul de funcții 900 de posturi, adaugă managerul, iar în acest moment nu sunt încă la 700. „Nu se poate vorbi de un număr minim de posturi de la care putem funcționa civilizat. Și mai există o situație pe care am trăit-o anul trecut. După pandemie, am scos posturile la concurs. Am angajat personal, dar personalul din Sănătate are dreptul să renunțe la post și să aleagă o altă variantă care să nu fie în sistemul sanitar de stat. Și atunci, avem situația în care persoanele pot să plece și să rămânem fără personal în diverse compartimente. În acest moment funcționăm la un nivel de echilibru fragil, aș spune. Pentru că persoanele se pot îmbolnăvi, au nevoie de concedii. Vom face ce ne-a sugerat domnul ministru și, în momentul în care nu vom mai avea posibilitatea să angajăm și vor fi situații extrem de solicitante, vom trimite adrese către Ministerul Sănătății pentru a se propune un memorandum. Pot să spun că anul trecut am avut două adrese către Ministerul Sănătății și un memorandum trimis inclusiv către Guvern și Ministerul Sănătății – pentru că am avut situații delicate în anumite compartimente – la care nu am primit niciun răspuns. Sperăm ca lucrurile să stea altfel în acest an“, a punctat managerul.

”Birocrația este excesivă”

Întrebat dacă inițiativa ministrului este de ajutor, conf.dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ din Timișoara, spune că inițiativa ministrului nu-i ajută pentru că au dat deja drumul la concursuri. „După pandemie am cam scos toate posturile la concurs. Pentru că ne-am dat seama de necesitate. Am crescut cu peste 100 de medici și asistente. Posturile pe care le avem acum scoase la concurs sunt inclusiv pentru medici rezidenți. Știu că este acea ordonanță de blocare a posturilor, dar noi am mai făcut angajări când posturile erau blocate printr-o procedură de guvern cu aviz de la Ministerul de Finanțe și Ministerul Sănătății. Numai că birocrația este excesivă“, a explicat managerul timișorean.

Spitalul pe care-l conduce este unul subordonat autorităților locale, astfel că prima instituție informată de scoaterea unui post la concurs este primăria. „Bănuiam că va veni acest moment și am dat drumul la angajări dinainte, dar este o birocrație atât de greoaie în sistemul de sănătate, incredibilă. Un exemplu: un medic specialist care-și dă primariatul trebuie să aștepte 4-5 luni ca să îi crești salariul, pentru că primăria ia în discuție posturi de două ori pe an. Apoi, actele sunt trimise la București, apoi se dă anunț în «Viața medicală» și tot așa, durează“, mai spune managerul instituției sanitare din Timișoara.

Din 2007 și până acum, au părăsit România peste 43.000 de medici. În unele specializări deficitul a devenit acut. Pregătirea celor care au plecat a costat statul 770 de milioane de euro, adică mai mult de 3,5 miliarde de lei. Potrivit fostului ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, pregătirea unui medic – fără a pune la socoteală și rezidențiatul – costă 81.000 de lei. Criza de personal medical este mai acută în spitalele din orașele mici și la sate. 

Felul în care sunt plătite serviciile, principala problemă

Dr. Beatrice Mahler este de părere că principala problemă este modul în care sunt plătite serviciile medicale ale spitalelor. „E o discuție lungă, iar pe unitate medicală nu ai foarte multe pârghii de acțiune. Serviciile sunt plătite la un nivel mult diferit față de realitatea situației. Aceste lucruri sunt cunoscute și există discuții în acest moment între Colegiul Medicilor din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt propuse anumite soluții. Dar nu știu dacă soluțiile pot veni punctual, eu cred că într-o astfel de situație e nevoie de o reformă care să reevalueze modalitatea în care acordăm serviciile în sistemul de sănătate. Plata spitalului după numărul de paturi nu este o direcție care să mai fie fezabilă. Cel puțin la modul în care pacientul își dorește să fie tratat în acest moment, în România. Spitalele trebuie să fie plătite după numărul de cazuri rezolvate, după gravitatea cazului și nu neapărat dacă are un număr de paturi. Pentru că poți să ai pacienți care preferă să nu mai stea în spital. Și, ca instituție, trebuie să poți oferi serviciile respective în internări succesive de zi. E o schimbare de mentalitate cu care sistemul de stat nu ține pasul. Și aici cred că trebuie să dezvoltăm sistemul de ambulator și de spitalizare de zi, lucru care, în acest moment, nu este deloc ofertant pentru un manager care primește cea mai mare sumă de la Casă după numărul de paturi pe care-l are“, a explicat dr. Mahler.