Cine a stricat reputația numărului 13. Ce mai bagă groaza în români

Mai în glumă, mai în serios, zeci de milioane de pământeni asociază în mare măsură numărul 13 cu ghinionul și se fereasc „ca dracu de tămâie” de orice are legătură cu ea. Să nu mai vorbim de alăturarea zilei de vineri cu îngrozitorul 13. Un profesor emerit american face o analiză a acestei superstiții, iar experții români vorbesc despre ce ne dă nouă frisoane 

FOTO Shutterstock

Cât de mult ghinion poți avea într-o zi de vineri, 13? Dacă ești american s-ar putea să crezi că foarte mult și să iei măsuri să te ferești, dacă nu, s-ar putea să consideri că este vorba doar despre o superstiție pe care o au cei slabi de înger.

Sociologul Barry Markovsky, profesor emerit la Universitatea Carolina de Sud, face într-un articol publicat de platforma „The Conversation”, a analiză a reputației numărului 13, subliniind că într-o astfel de zi se pot întâmpla și lucruri rele, dar nu mai mult decât în altele.

„Milioane de oameni împărtășesc o concepție greșită”

Spaima de „vineri, 13” afectează peste 40 de milioane de americani care ar prefera să nu aibă nimic de-a face cu ea. Fobia este atât de adânc înrădăcinată încât a determinat managerii clădirilor înalte să sară peste etajul 13, direct la 14 pentru a-i satisface pe clienții cu asemenea sensibilități.

 „În calitate de sociolog specializat în psihologie socială şi procese de grup, nu sunt atât de interesat de temerile şi obsesiile individuale. Ceea ce mă fascinează este atunci când milioane de oameni împărtăşesc aceeaşi concepţie greşită, în măsura în care aceasta afectează comportamentul pe scară largă. Aceasta este puterea lui 13”, constată profesorul mai sus citat.

Originea superstiției numită și „triskaidekafobia” este obscură, mai spune sociologul. O explicație ar fi aceea că nu o asociem cu perfecțiunea. Avem 12 luni într-un an, 12 ore pe cadranul ceasului, tot atâtea semne zodiacale și tot atâția discipoli ai lui Iisus. Pe când cifra 13 nu este nici perfectă și nici familiară nouă, astfel că tindem să-i asociem conotații întunecate.

Atunci când condițiile sunt favorabile, în jurul unui zvon sau al unei superstiții oamenii încep să brodeze tot felul de povești, așa luând naștere orice legendă urbană pe măsură ce timpul trece.

Pentru alte culturi cum este de exemplu cea chineză, cifra 4 produce frisoane poate pentru că sună asemănător cuvântului „moarte”, în timp ce în Japonia, 9 este considerat numărul care aduce ghinion.

Potrivit lui Barry Markovsky, există chinezi dispuși să plătească în plus pentru ca cifra 4 să nu apară în combinația de numere a propriului telefon, însă cred că cifra 666 aduce noroc, spre deosebire de creștinii din întreaga lume pentru care numărul este semnul clar al Fiarei descrise în Apocalipsă.

Psiholog: „Ține de gândirea magică”

Pentru români, cifra 13 nu este una de natură să dea mari frisoane, dar superstiția există, punctează psihologul psihoterapeut Keren Rosner. „Sunt superstiții care se perpetuează prin contagiune, prin mimetism, prin învățare. Mulți le pun pe seama unor surse din Antichitate, fie religioase, fie mistice, însă totul este incert. Și, foarte multe persoane care au aceste superstiții nu știu să explice ce înseamnă și de ce au aceaste frici și evită orice acțiuni legate de obiectul superstiției lui”, adaugă psihologul.

Așa se și explică de ce superstițiile prind mai bine la persoanele emoționale decât la cele raționale. „Sigur că persoanele emoționale tind să creadă foarte mult în astfel de lucruri. Pentru că, dacă vrei să aduci justificări unui comportament, poți face asta extrăgând elemente doveditoare care sunt scoase din context, sunt exagerate. Aceste procese socio-culturale pot asocia orice situație cu predestinare ca factor declanșator, justificator. Este foarte simplu să-ți explici limitele, greșelile, erorile prin astfel de cauze exterioare sau să eviți atunci când ți se întâmplă ceva să faci asocieri și să eviți pe viitor orice asociere de acel gen. Îmi amintesc că la examene, dacă avem un pix de o anumită culoare sau un obiect de îmbrăcăminte sau o bijuterie că o asociam automat succesului sau insuccesului la acel examen. Și mergeam cu pixul despre care eu credeam că este norocos pentru că pur și simplu făceam această asociere. Ține de gândirea magică, de credința că dacă faci un anumit lucru și se va întâmpla ceva de bine sau de rău”, mai spune Keren Rosner.

„E foarte greu să dezmembrezi o credință irațională”

Și cum fiecare caută să i se întîmple ceva de bine fie urmează ritualul respectiv, fie evită orice situație care are legătură cu acea superstiție. De multe ori, pacienții care vin la cabinetul psihologului sunt plini de superstiții. ”Și cred foarte tare în ele. Este foarte greu să dezmembrezi o astfel de credință irațională. Pentru că nouă ni se întâmplă lucruri bune sau rele fără să fie legate de o anumit zi sau de un anumit număr, dar scoatem în evidență ceea ce vrem să justificăm. La noi este mai puțin pregnantă superstiția legată de numărul 13, dar sunt persoane care nu-ți pun anumite eveneimente pe data de 13”, mai spune psihologul.

Foarte mulți români cred însă că e bine să ieși sau să intri într-o cameră cu piciorul drept înainte sau că e de rău dacă-ți pui poșeta pe jos. Alte superstiții foarte puternice sunt cele legate de ziua de marți când nu e bine să iei decizii, de ziua de vineri când nu e bine să speli sau trebuie să faci trei pași înapoi dacă-ți taie calea o pisică neagră.

Sociolog: „Fobiile apar față de lucrurile ciudate”

Sociologul Mircea Kivu apreciază, la rândul lui, că la români spaima de 13 nu e cea mai grozavă. „Fobiile nu sunt la fel de intense peste tot. La americani ele sunt mai intense decât în alte părți. Spre exemplu, în blocurile de locuințe americane lipsește etajul 13, asta e regulă. În Europa nu se întâmplă lucrul acesta. În general, fobiile apar față de lucrurile ciudate”, explică Mircea Kivu.

Iar numerele prime sunt niște numere deosebite, adaugă sociologul: „Știți că, pentru teoria numerelor, este încă o problemă mare să se determine o regulă după care apar numerele prime. Nu există o regulă care să spună la câte numere de la ultimul număr prim va apărea un nou număr prim. Deci, sunt niște numere mai ciudate. Poate și pisicile negre sunt ceva mai rare decât celelalte pisici”.

Dacă odată ni se întâmplă un fenomen deosebit, un eveniment neplăcut, încercăm să-l legăm de ceva. „Și n-o să-l legăm de ceva care se întâmplă frecvent, căutăm să-l legăm de ceva care nu se întâmplă prea des. Și de aceea apare genul acesta de asocieri. Și mai e ceva: există un fel de construire de ceremonial. În România, de exemplu, nu există multe superstiții atât de puternice de genul numărului 13. Dimpotrivă, știu oameni care se consideră norocoși că s-au născut într-o zi de 13. Însă există superstiții de genul să nu se întâlnească două mirese. Și, la biserică, se ascunde cea care urmează de cea care iese de la slujbă. La fel, pescarii au o superstiție – nu le place să li se ureze noroc atunci când pleacă la pescuit. Consideră că asta le va strica ziua de pescuit. Pescarii consideră că asta este ceva care le este comun ca grup social și țin la el din acest motiv. Iar nunta se întâmplă de obicei rar, nu de multe ori într-o viață. Și atunci se caută să i se asocieze tot feluri de ritualuri, de magii. Că nu este doar povestea cu cele două mirese, ci și superstiția cu aruncatul buchetului miresei, cea care-l va prinde urmând a se mărita. Deci, există o nevoie pentru evenimentele importante din viață să se creeze un ritual care include și superstiții”, conchide sociologul.