Proteina din sistemul imunitar care ar putea combate intoxicațiile alimentare, dar și afecțiuni letale

Un studiu al oamenilor de știință australieni a arătat că o anumită proteintă din sistemul nostru imunitar ne-ar putea salva chiar și de afecțiuni letale. Respectiva proteină ar lupta cu o anumită bacterie, cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care poate fi, de asemenea, responsabilă de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă.â

Proteina NLRP3 ne-ar putea salva de la afețiuni letale FOTO Microbiology online

Studiul aparține unei echipe de la Universitatea Naţională din Australia (ANU). Aceștia au descoperit că proteina NLRP3 poate fi utilizată pe post de armă împotriva Clostridium perfringens,  o bacterie „mâncătoare de carne”, cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care poate fi, de asemenea, responsabilă de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă, transmite, vineri, Xinhua.

În cazurile grave, bacteria produce două toxine - una care face o gaură în suprafaţa unei celule şi cealaltă care afectează structurile interne ale acesteia.

Cum acționează proteina NLRP3

Oamenii de ştiinţă au descris în acest studiu capacitatea NLRP3 de a detecta toxinele, comparând-o cu un detector de fum.

Cu toate acestea, ei au descoperit că proteina poate deveni hiperactivă şi poate declanşa un răspuns disproporţionat din partea organismului, ceea ce duce la închiderea mecanismelor de siguranţă şi la apariţia unor afecţiuni care pun viaţa în pericol, cum ar fi sepsis.

Oamenii de ştiinţă, conduşi de Anukriti Mathur şi Callum Kay de la Facultatea de medicină John Curtin (JCSMR) din cadrul ANU, au folosit medicamente pentru a atenua răspunsul declanşat de NLRP3, reuşind astfel să descifreze mecanismele moleculare responsabile de semnalul de alarmă.

Potrivit cercetătorilor, printr-o mai bună înţelegere a acestor mecanisme ar putea fi dezvoltate noi terapii pentru a învinge bacteria.

„Rata mortalităţii necrozei musculare (fasceită necrozantă), cauzată de Clostridium perfringens, rămâne alarmant de ridicată, depăşind 50%”, a declarat Anukriti Mathur, citată într-un comunicat emis joi.

„Prin înţelegerea rolului pe care îl joacă NLRP3 în detectarea acestor toxine mortale şi a mecanismelor de apărare pe care le activează pentru a proteja organismul, putem să începem să dezvoltăm noi tehnici care vizează proteina şi 'atenuează' răspunsul său hiperactiv”, a spus ea.

„Acest lucru nu doar că ar contribui la prevenirea unei reacţii extreme a organismului - şi potenţial mortală - la infecţie, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să găsim noi modalităţi de a întrece bacteria şi de a dezvolta potenţiale noi tratamente”, a adăugat cercetătoarea.