Micro-plasticul din alimente poate cauza boli digestive și cancer. Concluziile cercetătorilor români

Micro-plasticul din alimentație și lichide, în atenția cercetătorilor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Potrivit specialiștilor, o cantitate mare de micro-plastic poate provoca boli inflamatorii intestinale, cancer, ulcere și boli de piele.

Microplasticul din alimentație și lichide poate declanșa boli grave FOTO: Arhiva

În cadrul unui proiect de cercetare al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, sunt în desfășurare proiecte ce au ca obiectiv principal identificarea și cuantificarea micro-plasticelor din Dunăre (apă, sediment și organisme acvatice).

Potrivit reprezentanților universității, fiecare tip de plastic conține anumite proprietăți toxice. Unele particule au în compoziție clorină, altele plumb, iar acumularea acestora, în timp, poate avea un puternic impact asupra sistemului imunitar.

Medicul Alexandru Nechifor, prorector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, susține că acestea pot declanșa afecțiuni grave ale sistemului digestiv și pot provoca chiar anumite tipuri de cancer. Mai mult, în timp ce unele particule de micro-plastic au în compoziție reziduuri toxice, altele pot capta și transmite bacterii sau diverși paraziți.

„Micro-plasticul reprezintă orice particulă de plastic mai mică de 5 mm, însă mâncarea, apă și aerul pot conține particule de micro-plastic mult mai mici, invizibile cu ochiul liber, pe care le consumăm fără să ne dăm seama. În ultimii 70 de ani s-au produs aproximativ 8 miliarde de tone de plastic, din care aproape 10% au fost reciclate. Din cauza consumului de masă, dar și a neglijenței umane, am ajuns să introducem în corp, prin aer, lichide și hrană solidă  aproximativ 50.000 de particule micro-plastice pe an spun studiile internaționale”, explică dr. Alexandru Nechifor.

Dr. Alexandru Nechifor, prorectorul Universității Dunărea de Jos Galați FOTO: Arhivă Personală

Pericolul din ambalajele din plastic

Prorectorul Alexandru Nechifor susține că oamenii sunt expuși în principal prin utilizarea ambalajelor din plastic, deoarece unele substanțe chimice migrează de la ambalajul din plastic la alimentele sau băuturile pe care le conțin.

„Exemple de materiale plastice care contaminează alimentele au fost raportate la majoritatea tipurilor de plastic, inclusiv stiren din polistiren, plastifianți din PVC, antioxidanți din polietilenă și acetaldehidă din PET”, atrage atenția dr. Nechifor.  

Specialiștii din cadrul Infrastructurii de Cercetare REXDAN, din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați,  au desfășurare proiecte ce au că obiectiv principal identificarea și cuantificarea micro-plasticelor din Dunăre (apă, sediment și organisme acvatice).

Până în prezent, pe sectorul românesc al Dunării au fost identificate cantități semnificative de micro-plastice, în special în apă, dar și în sedimente și organismele acvatice (pești).

„Studii diverse au arătat că o cantitate mare de micro-plastic poate provoca cancer (sân, prostată, colon, ficat, pulmonar), bronșită cronică, ulcere, boli de piele, surditate. Chiar zilele acestea sunt prezent la WCOG ( Congresul Mondial de Gastroenterologie) din EAU, unde câteva studii prezentate au arătat că o cantitate mai mare de micro-plastice prezente în materiile fecale poate fi asociată cu bolile inflamatorii intestinale, dar colegii pediatri atrag atenția și asupra faptului că micro-plasticul poate duce inclusiv la defecte congenitale, dezechilibre hormonale cu debut precoce al pubertății, probleme respiratorii și afecțiuni imunologice”, susține medicul Alexandru Nechifor, prorectorul Universității din Galați.