Peștele din Dunăre, periculos pentru sănătate din cauza mercurului. Poate provoca afecțiuni neurologice și oncologice
0Peștele din Dunăre poate fi mai periculos decât peştele marin, din cauza acumulării de metale grele, susțin cercetătorii Universității „Dunării de Jos” din Galați. Medicii susțin că aceste metale pot provoca probleme neurologice, oncologice și intoxicații grave.
O analiză realizată de către cercetătorii Universității „Dunărea de Jos” din Galați a scos la iveală faptul că peştele din Dunăre poate fi periculos pentru organismul uman, deoarece apa este foarte poluată. Potrivit specialiștilor, consumul peştelui de captură, pe termen lung, ar putea fi dăunător sănătăţii noastre, din cauza acumulării de metale grele, în special mercur. Cea mai mare concentraţie de metale grele, cadmiu, nichel, mercur se găsesc în fructele de mare şi peştii care sunt pescuiţi fie în Dunăre, fie în Marea Neagră. În schimb, în cazul peştilor de crescătorie, apa trece prin nişte sisteme de filtrare inclusiv biologice. Acest lucru contribuie la reducerea poluanților și a prezenței metalelor grele.
Cum afectează mercurul organismul uman
Prorectorul Universității „Dunărea de Jos” , medicul Alexandru Nechifor, avertizează că mercurul poate duce la probleme neurologice, forme grave de intoxicație și chiar afecțiuni oncologice, în timp.
„Concentrația crescută de mercur în sânge crește riscul de leziuni neurologice pe termen lung. Aceste efecte sunt mai pronunțate la copiii care sunt încă în curs de dezvoltare. Metalele grele în general, cât și microplasticul, se acumulează treptat în organismul uman, iar efectele sunt în general pe termen mediu și lung. Pot apărea în timp și afecțiuni oncologice. Formele severe de intoxicație cu mercur pot necesita terapie de chelare. Acesta este procesul de îndepărtare a mercurului din organe, astfel încât organismul să îl poată elimina. Medicamentele folosite în terapia de chelare se leagă de metalele grele din sânge și apoi sunt eliminate prin urină. Terapia de chelare poate avea la rândul ei anumite riscuri și efecte secundare, așa că este important să prevenim pe cât posibil această acumulare toxică”, a declarat pentru „Adevărul”, dr. Alexandru Nechifor.
Cercetătorii gălățeni au testat 20 de persoane și au observat că mercurul din părul celor care mănâncă peşte a fost de zece ori mai mare decât limita normală.
„Am testat 20 de persoane, iar dintre aceştia trei consumă numai peşte de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai peşte este de zece ori mai mare decât limita normală. Toți au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu şi lichidele biologice. Aceştia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, şi au descoperit că au concentraţii mult peste limita normală”, a explicat dr.prof. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” Galați.
Cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale UE
Originea poluării de pe Dunăre va putea fi analizată și monitorizată cu ajutorul celei mai mari nave de cercetare de pe apele interioare ale Uniunii Europene, care se construieşte în România. Este vorba de un proiect uriaş, de aproximativ 20 de milioane de euro, al Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, care se numeşte „Sistem integrat pentru cercetarea monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”.
Acesta presupune, în principal, realizarea unei nave de cercetare, a unui centru fix de cercetare și un autolaborator, care vor găzdui 18 laboratoare dotate cu aparatură și soft-uri de ultimă generație.Centrul mobil va fi un vapor, care se află în construcție la Șantierul Naval Giurgiu și va fi gata în martie 2023.
„Nava REXDAN va acoperi o arie geografică mare (2000 de km pe partea navigabilă a Dunării, de la Sulina la Passau-Germania) și va permite operațiuni de cercetare ce corespund unor specializări multiple (chimie, biologie, fizică, știința mediului, ecologie, batimetrie, topografie, chimia atmosferei, dezvoltare durabilă etc)”, susțin reprezentanții universității gălățene, într-o prezentare a proiectului.
Nava de cercetare REXDAN FOTO: Universitatea Dunărea de Jos
În cadrul laboratoarelor îşi vor desfăşura activitatea cadre didactice şi cercetători din universitatea gălăţeană, precum şi cercetători internaţionali. În plus, va fi achiziţionată o şalupă care va intra în zonele mai puţin accesibile pentru nava de mari dimensiuni.
Potrivit rectorului Universității „Dunărea de Jos”, dr. Puiu Lucian Georgescu, nava a fost adaptată ca să meargă nu numai pe Dunăre, ci să se ducă de la Marea Neagră la Marea Nordului. Va monitoriza tot de la Marea Nordului până la Marea Neagră. Se estimează că va acoperi circa 2.000 de kilometri pe partea navigabilă a Dunării cu componente extinse din bazinul hidrografic, care acoperă 35% din suprafaţa Uniunii Europene.
Finanţarea construcţiei navei şi dotarea acesteia cu echipamente de cercetare de ultimă generaţie se realizează printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de aproape 92 de milioane de lei.
Centru fix de cercetare
Centrul fix de cercetare va fi în oraşul Galaţi şi va include nouă laboratoare complet echipate, în cadrul cărora se vor desfăşura activităţi specifice domeniului energie, mediu şi schimbări climatice.
„Infrastructura Rexdan va contribui în mod direct la creşterea performanţei în cercetare prin cooperare internaţională prin conferirea caracterului de excelenţă la nivelul universităţii şi proiectelor acesteia, prin deschiderea faţă de cele mai performante echipe de cercetare din Europa şi de la nivel internaţional lărgit, prin asigurarea noutăţii ştiinţifice şi a originalităţii abordărilor”, susţin reprezentanţii instituţiei gălăţene.
Pe nava de cercetare, atunci când va fi acostată, vor putea face practică și studenții de la master și doctorat din cadrul facultăților de Nave și Piscicultură.
Se încarcă comentariile...
