Dosarul "Cumpănaşu", în "numele tatălui" (2)

la puşcărie pe Gheorghiu-Dej. Sunt martori care susţin această legendă roşie. Legendă despre tată, care pare credibilă tocmai datorită ascensiunii fulminante a fiului.O autobiografie roşie:

la puşcărie pe Gheorghiu-Dej. Sunt martori care susţin această legendă roşie. Legendă despre tată, care pare credibilă tocmai datorită ascensiunii fulminante a fiului.
O autobiografie roşie: preot şi totodată ilegalistÎn autobiografia sa din dosarul de cadre, autobiografie roşie chiar şi la propriu - este scrisă cu cerneală roşie -, Ion Cumpănaşu nu începe cu sine, cu povestea vieţii lui, ci chiar cu povestea tatălui. A preotului ţărănist şi ulterior liderului comunist D.I. Cumpănaşu, căruia îi dedică o pagină întreagă. "Tatăl este născut în comuna Grădiştea, la 6 iulie 1900. A urmat şcoala primară în comună, apoi seminarul teologic din Rm. Vâlcea. (...) A fost numit învăţător, iar la câţiva ani în urmă preot. (...) Înainte de 23 August 1944 a fost înscris în PNţ, până în 1939, când a intrat în PCR. (...) ştiu că în 1944 - înainte de 23 August - a ajutat ca unii tov. care au evadat din lagăr să fie ascunşi într-o pădure din apropierea comunei - tov. pe care îi alimenta în fiecare noapte. Nu cunosc prea multe din activitatea sa ilegală, pentru că atunci eram prea mic să pot vedea şi înţelege acestea, precum şi din cauza faptului că, atunci când puteam să aflu, eram prea mic să pot vedea şi înţelege acestea, precum şi din cauza faptului că atunci când puteam să aflu de la dânsul nu am făcut-o. Socotesc că acest lucru constituie o lipsă...", spune, cu evlavie comunistă, fiul popii Cumpănaşu.

Paradoxul Cumpănaşu: tatăl - preot ţărănist, mama - ţărănistă, unchi - ţărănişti şi chiaburi, el - ziarist şi demnitar roşu
În mai 1960, secţia Cadre a Scânteii nu rata ocazia să pună în evidenţă trecutul de popă ţărănist al tatălui ziaristului Cumpănaşu.
"Despre familia sa cunoaştem: Tata - Dumitru I. Cumpănaşu (născut 1900) - este membru de partid cu vechime din anul 1939. Până în anul 1939 a fost învăţator şi preot. (...) Timp de 12 ani a fost membru PNţ; din 1939 a dus activitate ca membru al PCR. A făcut parte din grupul de activişti ce a executat planul de evadare din lagărul de la Tg. Jiu. După 23 August 1944 a muncit ca secretar de plasă PCR Grădiştea, a fost membru al Comitetului Judeţean de partid al regionalei PCR-Oltenia. Scurt timp a fost preşedinte al Federaţiei cooperativelor din R. Vâlcea, iar din 1945 şi până în 1949 a fost prefect al judeţului Dolj. Între anii 1949-1952 a lucrat în cadrul MAI, ca inspector general, apoi la Ministerul Agriculturii...(...) Mama - Natalia, născută Popescu - a fost învăţătoare, acum este pensionară, din 1928-1938 a fost şi ea înscrisă în PNţ. (...) Rude: tatăl are un frate şi patru surori. Fratele este învăţător, a fost membru PNţ" etc, etc. Impresionant CV burghezo-moşieresc, impresionant CV roşu. Să tragem linie şi să recapitulăm. Tatăl: fost preot, fost ţărănist. Mama: fostă soţie de preot (preoteasă), fostă şi ea membră PNţ. Dintre fraţii tatălui, conform investigaţiilor cadriştilor de la Scânteia, aproape toţi au fost ţărănişti şi chiaburi (deţinători de mult pământ). De ce oare nu a fost trecut Cumpănaşu jr la indexul cadriştilor (sau securiştilor), pe "lista lui Mitea" sau pe altă listă? Mai mult, trecutul său "capitalist" nu l-a împiedicat pe Cumpănaşu să ajungă mare demnitar comunist. Cum a fost posibil?

"Fundamental: popa Cumpănaşu a fost omul care l-a eliberat pe Gheorghiu-Dej de la Tg. Jiu!"
Ceea ce nici cadriştii nu menţionează şi, din modestie sau din lipsă de informaţie, nici ziaristul scânteist Cumpănaşu nu relatează în autobiografia sa este faptul că, potrivit unor surse demne de încredere, printre cei salvaţi în marea evadare de la puşcăria Tg. Jiu, în 1944, s-ar fi aflat şi Gheorghiu-Dej. "Popa Cumpănaşu l-a salvat pe Gheorghiu-Dej ducându-l într-un car cu fân şi ascunzându-l în altar", ne-a declarat sursa noastră. "El însă, ziaristul, fiul popii, nu a făcut niciodată caz de lucrul ăsta. De ce nu l-au trecut la index cei de la cadrele de la Scânteia? Pentru că tatăl său, popa Cumpănaşu, a fost omul care l-a eliberat pe Gheorghiu-Dej de la Tg. Jiu. Asta a fost fapta fundamentală care a determinat, în ultimă instanţă, ridicarea popii Cumpănaşu până la rangul de prefect şi subsecretar de stat, cum aţi scris. Ăsta a fost factorul fundamental, pentru că Gheorghiu-Dej nu a fost oricine în ţara asta românească. A fost şeful statului, a fost şeful partidului. A fost singurul şef de stat care a scos ruşii din ţară încă din '56. Nimeni din ţările socialiste nu a avut curajul lui. Toţi i-au ţinut pe ruşi până în '90, iar Dej i-a scos încă din '56, prin diplomaţia şi curajul lui", ne-a mai declarat sursa noastră.

Note informative (3)
Prezentăm în cele ce urmează trei tipuri de note informative: o notă de bine (despre o numire a lui Florea Ceauşescu, fratele dictatorului), o notă de rău (o turnătorie, de la un "tovarăş de bine", despre ziaristul Eugen Madric în legătură cu evenimentele din Ungaria - 1956) şi o notă informativă de autocritică colectivă sub sloganul "să facem totul". Din cele trei note de azi, dar şi din cele prezentate atât săptămâna acesta, în capitolul special dedicat acestor "gloanţe otrăvite" din dosarul de cadre se observă o practică aproape curentă, un reflex roşu de a turna, pe de o parte, şi de a intitula orice act despre o persoană sau un eveniment "notă", "informare" sau "notă informativă".

Nu rataţi!
Mâine, partea a treia şi ultima a dosarului "Cumpănaşu", în "numele tatălui" şi un nou episod din capitolul note informative.