Deficitul de fier, o problemă care poate rămâne nedepistată ani la rând. Ce simptome nu trebuie ignorate

Oboseala persistentă, dificultățile de concentrare și scăderea rezistenței fizice pot avea cauze diferite, însă uneori ascund o problemă care trece ușor neobservată: deficitul de fier. Carența poate afecta organismul chiar și atunci când analizele nu indică anemie, iar simptomele pot fi confundate cu efectele stresului sau ale lipsei de somn. Specialiștii americani propun noi criterii de diagnostic pentru a facilita identificarea timpurie a persoanelor afectate, potrivit CNN.

Oboseala persistentă Foto: arhivă

Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente carențe de micronutrienți la nivel mondial. În Statele Unite, aproape o treime dintre adulți ar putea avea această problemă, conform unui studiu publicat în 2024 și citat de CNN. În cazul copiilor și al femeilor însărcinate, categorii considerate vulnerabile, metodele obișnuite de screening ar putea să nu identifice o mare parte dintre cazuri.

De ce poate exista deficit de fier chiar și fără anemie

Fierul contribuie la producerea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul în organism. Atunci când rezervele de fier scad, corpul poate întâmpina dificultăți în producerea unei cantități suficiente de hemoglobină. Într-un stadiu mai avansat, această situație poate duce la anemie.

Deficitul apare însă înainte ca anemia să fie neapărat vizibilă în analize. Organismul își poate epuiza o parte din rezervele de fier fără ca numărul globulelor roșii sau nivelul hemoglobinei să scadă sub valorile normale.

„Este o concepție greșită frecventă că deficitul de fier în absența anemiei nu poate provoca simptome”, a declarat pentru CNN dr. Ariela Marshall, profesoară asociată de medicină la Universitatea din Minnesota.

Printre manifestările posibile se numără oboseala, slăbiciunea, amețelile, palpitațiile și dificultățile de respirație. Unele persoane pot observa că le cad părul, că unghiile devin fragile sau că au frecvent mâinile și picioarele reci. Deficitul poate fi asociat și cu dificultăți de concentrare, sindromul picioarelor neliniștite sau pica — nevoia de a consuma lucruri care nu sunt alimente, precum gheața ori argila.

Simptomele nu sunt însă specifice exclusiv acestei carențe. Tocmai de aceea, simpla prezență a oboselii sau a altor manifestări nu confirmă un deficit de fier, iar evaluarea medicală este necesară pentru stabilirea cauzei.

Feritina, un indicator important în analizele de sânge

O hemoleucogramă poate ajuta la identificarea anemiei, dar nu este întotdeauna suficientă pentru a descoperi rezervele scăzute de fier. Pentru evaluarea acestora, medicii folosesc în special testarea feritinei, proteina care stochează fierul în organism.

Măsurarea fierului circulant în sânge nu oferă singură o imagine completă, deoarece valorile pot varia în funcție de alimentație și de momentul recoltării. Nivelul feritinei este, în schimb, un indicator important al rezervelor organismului, deși trebuie interpretat în funcție de starea de sănătate a pacientului.

În septembrie 2026, Societatea Americană de Hematologie a publicat noi recomandări privind identificarea deficitului de fier. Potrivit CNN, ghidul propune praguri de referință diferențiate în funcție de vârstă și de factorii de risc: cel mult 20 de nanograme pe mililitru pentru copii, 30 pentru majoritatea adulților și 50 pentru persoanele cu menstruații abundente sau alți factori predispozanți. În cazul adulților cu afecțiuni inflamatorii, pragul poate ajunge la 100 ng/ml, iar medicii pot solicita și măsurarea saturației transferinei.

Recomandările vin pe fondul dezbaterilor privind pragurile utilizate pentru diagnostic. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel al feritinei sub 15 ng/ml pentru identificarea deficitului la copiii de vârstă școlară și adulți. Unii cercetători consideră însă că folosirea unui prag atât de scăzut poate face ca anumite cazuri să rămână nedepistate.

Noile criterii urmăresc să încurajeze testarea atunci când există suspiciuni, inclusiv în cazul persoanelor care nu au dezvoltat anemie. Dr. Jacquelyn Powers, șefa secției de hematologie de la Texas Children's Hospital și coordonatoarea ghidului din 2026, a explicat pentru CNN că simptomele pot fi discrete și pot fi atribuite altor cauze, ceea ce face ca medicii să nu recomande întotdeauna analize specifice pentru fier.

Menstruațiile abundente și bolile digestive, printre cauzele deficitului

Nu toate persoanele care au deficit de fier se confruntă cu aceeași problemă de fond. Alimentația poate avea un rol, mai ales în cazul dietelor restrictive, însă pierderile de sânge și dificultățile de absorbție sunt alte cauze importante, potrivit specialiștilor citați de CNN.

Femeile prezintă un risc mai mare din cauza pierderilor de sânge asociate menstruației, în special atunci când sângerările sunt abundente. Copiii și femeile însărcinate au, la rândul lor, un necesar crescut de fier, necesar pentru creștere și dezvoltare. În timpul sarcinii, riscul de deficit poate crește pe măsură ce aceasta avansează.

Unele afecțiuni digestive, precum boala celiacă, pot împiedica absorbția eficientă a fierului din alimente. Există și situații în care deficitul este provocat de pierderi de sânge la nivelul tractului gastrointestinal. Acestea pot avea cauze multiple, dar uneori pot indica o afecțiune serioasă, inclusiv cancer colorectal, ceea ce face importantă investigarea originii carenței.

Sportivii de anduranță reprezintă o altă categorie care poate avea nevoie de o atenție sporită. Dacă rezervele de fier scad, capacitatea de efort se poate diminua, iar activitățile fizice care înainte erau ușor de susținut pot deveni mai solicitante.

Poate fi identificat deficitul după aspectul feței?

Pe rețelele sociale circulă și termenul „fața cu feritină” (ferritin face), folosit pentru a descrie un aspect asociat de utilizatori cu deficitul de fier. Cearcănele, paloarea, pielea uscată și căderea părului sunt prezentate în unele postări drept indicii ale carenței.

Specialiștii citați de CNN sunt însă sceptici în privința posibilității de a identifica deficitul doar prin aspectul fizic. Aceste semne pot avea numeroase explicații și nu pot înlocui testele de laborator.

În cazul persoanelor care se simt obosite în mod constant, deși dorm suficient și au o alimentație echilibrată, medicii pot lua în calcul verificarea rezervelor de fier. Analizele pot clarifica dacă această carență contribuie la simptome și dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Tratamentul poate include suplimente orale cu fier, recomandate în funcție de rezultatele analizelor și de situația fiecărui pacient. Simptomele se pot ameliora în câteva săptămâni sau luni, însă simpla corectare a carenței nu este suficientă dacă problema reapare. Identificarea cauzei — fie că este vorba despre pierderi de sânge, absorbție deficitară sau un necesar crescut — rămâne o parte importantă a evaluării medicale.

Mesajul specialiștilor citați de CNN este că deficitul de fier nu trebuie exclus doar pentru că hemoglobina se încadrează în limite normale. Atunci când simptomele persistă, evaluarea rezervelor de fier poate ajuta la identificarea unei probleme care altfel ar putea rămâne nedepistată.