Psalmul 23

În urma lui a rămas Biblia asta

Când a murit, eu n-am simţit nimic. Nu e nici o lună de atunci. Mă trimiseseră de la ziar să fac un articol la Bruxelles. M-am întors pe Otopeni, am deschis telefonul şi am văzut că aveam un mesaj: „Îmi pare rău, Cristi”.

Bunicul meu care m-a crescut până la 7 ani murise într-o dimineaţă în care eu beam cafea în Belgia. L-au îngropat înainte să ajung acasă, în cimitirul din satul în care am copilărit, dincolo de calea ferată. În Teleorman. Mama nu a vrut să mă anunţe, s-a gândit, pe bună dreptate, ce aş fi putut face eu de acolo? Nimic.
Am stat cu mama la masă, singuri, fără mâncare pe masă, fără nimic, şi ea mi-a spus tot. Că era tot mai puţin conştient în ultimele zile. Că l-a întrebat, „tată, poţi să te mai rogi?“. El a zis „nu“. Mama i-a spus, „atunci spune măcar «Doamne, ai milă de mine». Spune de fiecare dată când te trezeşti“. Şi a tot spus cuvintele astea, „ai milă de mine“. Dar ultimele lui cuvinte au fost, „Doamne, mi-am spart capul“. Şi după zeci de accidente cerebrale l-a făcut pe ultimul şi s-a dus.

Câteva zile mai târziu m-au trimis de la ziar să acopăr alegerile parlamentare în judeţul Teleorman. Am trecut prin satul meu, dar n-am avut curaj să merg dincolo de calea ferată. Ce puteam vedea? O cruce şi un nume. M-am uitat de departe, de dincolo de linii şi de trenuri. N-am avut curaj. Deşi tot ce-mi mai amintesc despre el sunt serile de vineri în care citeam împreună psalmi din Biblie: “Chiar de-ar fi să trec prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine”. Da, tu eşti cu mine.

Vă propunem, de-acum înainte, să faceţi o incursiune în trecut, fie printr-un comentariu pe adevarul.ro, în secţiunea “Poveşti cu bunici”, fie să ne trimiteţi textele voastre, însoţite de fotografii, la adresa de e-mail contact@adevarul.ro. Ne găsiţi şi pe pagina de Facebook "Poveşti cu bunici" , unde puteţi posta amintiri şi poze dragi. Cele mai frumoase istorii de la cititori şi bloggeri vor fi publicate şi în ediţia de print, şi pe adevarul.ro.

Citiţi mai multe poveşti cu bunici ale jurnaliştilor de la "Adevărul":

Moşu' din Apuseni

Întâlnirea din Valea Fântânii

„Doamnă, pe Brebenel nu-l spală nimeni la fund!”

Somnul bunicii mele

O curte uscată, fără de copii

Viral de început de secol

Tristeţea celui de-Al Doilea Război Mondial: de la Odessa la Munţii Tatra

O iubire cât o viaţă: Nelu şi Ana