Serviciile, chemate la lupta cu evazioniștii. Măsura propusă de Nicușor Dan, între sprijin și controverse

Președintele Nicușor Dan cere implicarea serviciilor secrete în combaterea marii evaziuni fiscale și a pus subiectul pe agenda ședinței CSAT. Decizia este îndelung dezbătută de unii experți. În timp ce unii spun că acest lucru va permite serviciilor de intelligence să acapareze și mai mult din România, alții susțin că în contextul în care toate tentativele statului de a aduce la vedere o parte a economiei subterane au dat greș, trebuie folosite și alte metode, iar serviciile pot contribui.

FOTO Arhivă

Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, spune că strategia lui Nicușor Dan de a implica serviciile secrete în combaterea marii evaziuni fiscale este una necâștigătoare pentru țară și că rezultatul va fi creșterea puterii structurilor de securitate și eșecul combaterii evaziunii fiscale.

„«Marea evaziune fiscală» nu are ce căuta în Strategia Națională de Apărare. Nicușor Dan spune că trebuie «să concentrăm mai multe forțe ale statului pentru combaterea acestui fenomen.» Știți ce înseamnă asta, în termeni concreți? Că SRI - Serviciul Român de Informații va semna un protocol cu ANAF și va trimite ofițeri SRI detașați la oficiile fiscului, iar apoi probabil vom trimite ofițeri SRI și la tarabele din piață... să prindă babele cu leușteanul nefiscalizat.”, spune Ghincea.

El amintește și că România a avut strategii similare și în alte domenii, dar toate s-au dovedit falimentare.

„Repetăm aceeași rețetă pe care am aplicat-o și cu educația, corupția, sănătatea, patrimoniul. Toate sunt «probleme de securitate naționale». Evaziunea fiscală devine al nouăsprezecelea domeniu inclus în SNAp. Totodată, ar trebui să se noteze și faptul că SNAp 2020 nu se poate revizui pentru că ea dobândește forță legală doar prin adoptarea ei de către legislativ. Președintele elaborează strategia, dar doar Parlamentul României o poate adopta și, în consecință, prin principiul simetriei, o poate revizui”, mai spune Ghincea.

„Firmele serviciilor se folosesc de avantajele lor”

Marius Ghincea nu a uitat nici de faptul că de-a lungul timpului au existat numeroase discuții și suficiente probe cu privire la implicarea unor ofițeri ai serviciilor în activități economice. Firmele acestora ar fi fost privilegiate, ceea ce a distorsionat piața liberă și a afectat concurența.

„O problemă majoră legată de funcționarea serviciilor de informații din România este implicarea acestora în activități economice prin firme private privilegiate, ceea ce distorsionează piața liberă și afectează concurența loială. Există suspiciuni bine documentate că anumite firme private active în sectoare strategice (securitate cibernetică, infrastructură IT, energie, detergenți etc.) au legături privilegiate cu servicii de informații. Aceste legături le aduc contracte directe cu statul, informații confidențiale, care le oferă un avantaj neloial pe piață, și protecție informală din partea fiscului și a altor instituții ale statului”, adaugă el.

Marius Ghincea vine și cu două exemple: dosarele lui Florian Coldea sau Dumitru Dumbravă, ale căror firme au fost acuzate de o mulțime de nereguli, iar cei doi generali ar fi încălcat în legea și și-au construit adevărate imperii prin mijloace ilegale.

„Existența acestor firme controlate de serviciile de informații produce un efect de crowding out pe nișele și în sectoarele unde operează. Firmele serviciilor se folosesc de avantajele lor în relația cu statul pentru a face competiție neloială competitorilor de pe piață, ceea ce deseori le scoate din business pe cele din urmă. Asta duce ca antreprenori reali, care nu au legături cu structurile de informații, să fie excluși din sectoare cheie din economie, ceea ce reduce dinamismul întregii economii. Iar cu cât mai multe sectoare sunt capturate de firmele serviciilor, cu atât mai mult apar oportunități pentru extragerea de rente, de clientelism și corupție. Gândiți-vă la dosarele lui Florian Coldea sau Dumitru Dumbravă și aranjamentele lor din sectorul energetic, ca un exemplu clasic și deja ultra-discutat”, susține Ghincea.

Care a fost relația SRI-ANAF în trecut

În același timp, fostul director SRI George Maior critică coaliția „extremelor" care atacă eventuala implicare a serviciilor în combaterea evaziunii fiscale, arătând că agenții SRI nu pot decât să faciliteze activitatea ANAF cu informații relevante.

„Vedeam și această dezbatere. Imediat ce noul președinte care a sesizat o problemă reală legată de evaziunea fiscală a zis că va introduce Serviciile. Uitați-vă la articolele deontologice cum seamănă cu cele din partea extremei drepte, care sunt criticate. Similare. „Nu mai faceți greseala unui fost președinte”, când ele ce pot să facă? Să transmită o informație ca să ajute ANAF-ul la o mai bună colectare într-un moment critic, când statul este aproape de faliment”, a declarat George Maior, fostul sef al SRI într-un podcast pe informat.ro.

Acesta a amintit cum a funcționat această colaborare în trecut.

„Cea mai bună perioadă de colectare din istoria României a fost între 2012-2014. Asta a fost. Când am redus deficitul, când am ridicat colectarea peste nivelul UE, am adus bani la buget... A fost extraordinar de eficientă, bună, timp de 2 ani. S-a renunțat la folosirea informației Serviciilor, nici nu cred că mai este legal acum să poată culege informații din această zonă. Atunci era în cadru legal. Au fost detașați niște oameni specializați în cadrul ANAF care și-au făcut treaba, nu făceau altceva decât că își coroborau informațiile instituționale, fiscale și acționau, contribuind la acest fenomen”, a explicat Maior.

Ce spune economistul Andrei Caramitru

Pe de altă parte însă Andrei Caramitru, economist şi fost consilier politic, susține că ideea este una excelentă. „Evaziunea fiscală, în special pe TVA e cea mai mare conductă de fraudă și furt din economie. Sunt două zone cheie: importatorii care fac evaziune de tip carusel (oamenii plătesc TVA la Carrefour sau Mega sau Emag - dar acel tva merge pe lanț la un intermediar care îl fraudează); ⁠zonele rurale conduse de baroni, unde încasările de taxe (inclusiv de consum) sunt atât de mici încât înseamnă ca nu există nici un control asupra defiscalizării”.

Cu toate astea, potrivit acestuia, ar exista o variantă mai bună: „Cea mai eficientă soluție ar fi: taxare inversă pe TVA (ca TVA să fie vărsat la stat direct de vânzătorul final nu de intermediari); ⁠declarații anuale de venituri / active / cheltuieli pe cei mai bogați 5-10% dintre români și obligatoriu în cazul achiziționării de imobile, mașini etc”.

Subiectul, pe agenda CSAT

România este țara în care taxele reprezintă cea mai mică proporție din economie, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană, inclusiv cele din centrul și estul Europei. În România, taxele reprezentau doar 27% din PIB în 2022, cu mult sub media UE de 40%, dar și sub media țărilor comparabile din Europa de Est: Polonia (34%), Ungaria (35%) și Bulgaria (31%), conform datelor oficiale publicate de Eurostat în 2024. În același timp, România are un deficit uriaș, cel mai mare din Uniunea Europeană, care ajunge la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). Totul în condițiile în care, Tratatul de la Maastricht a stabilit clar că limita de deficit bugetar este de 3% din PIB pentru statele membre ale Uniunii Europene.

În condițiile în care România ar reuși să colecteze la buget măcar cât Ungaria (35%) și Polonia (34%), am scăpa peste noapte de orice fel de griji, iar deficitul bugetar s-ar situa sub 3%. În loc de asta, economia subterană costă statul român zeci de miliarde de euro, bani din care s-ar putea construi infrastructură, spitale și școli și s-ar ține sub control deficitul bugetar.

Pornind de la această realitate, președintele Nicușor Dan intenționează să implice serviciile secrete în combaterea marii evaziuni fiscale. „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și e o discuție dacă e sau nu e nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a declarat Dan. Subiectul ar urma să fie inclus pe agenda următoarei ședințe CSAT.