România a interzis navelor ruseşti să acosteze în porturile de la Marea Neagră. Pentru ce mărfuri se dă derogare

De ieri, conform regulilor stabilite la Bruxelles, navele comerciale ruseşti nu mai au acces în porturile româneşti decât cu mici excepţii – navele care au nevoie de asistenţă umanitară sau cele care transportă anumite mărfuri către state din Uniunea Europeană

Nicio navă înmatriculată în Rusia nu va mai putea să acosteze în porturile româneşti de la Marea Neagră sau de pe Dunăre. Interdicţia, anunţată de Autoritatea Navală Română, se aplică nu numai navelor de transport, ci şi iahturilor sau ambarcaţiunilor de agrement. Sunt exceptate de la această regulă navele care au nevoie de asistenţă umanitară sau cele care transportă anumite mărfuri către state din Uniunea Europeană.

Potrivit regulilor instituite în Uniunea Europeană, începând cu data de 17 aprilie 2022, ora 0.00, „se interzice accesul în porturile româneşti al oricărei nave înmatriculate sub pavilionul Rusiei, inclusiv al navelor care şi-au schimbat pavilionul rus în pavilionul oricărui alt stat sau care şi-au schimbat înmatricularea în Rusia în înmatricularea în oricare alt stat, după 24 februarie 2022”, se arată într-un comunicat al Autorităţii Navale Române.

Totuşi, există şi unele derogări de la această interdicţie. Concret, pot intra în porturi româneşti nave cu pavilion sau înmatriculate în Rusia care au nevoie de asistenţă şi care caută un loc de refugiu sau care au nevoie de o escală de urgenţă într-un port din motive de siguranţă maritimă ori din motive de salvare a unor vieţi omeneşti pe mare.

Mărfurile pentru care se dă derogare 

Apoi, autorităţile competente pot da derogare pentru navele care transportă către UE gaze naturale şi petrol, inclusiv produse obţinute prin rafinarea petrolului, titan, aluminiu, cupru, nichel, paladiu şi minereu de fier, precum şi anumite produse chimice şi produse din fier. La fel, pot primi derogare vasele ruseşti care transportă produse farmaceutice, medicale, agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi fertilizatori al căror import, achiziţionare şi transport sunt permise în temeiul deciziilor luate la Bruxelles, dar şi navele care sunt încărcare cu combustibil nuclear şi alte produse strict necesare funcţionării capacităţilor nucleare civile. 

În fine, de derogare mai au parte şi navele ruseşti care transportă spre Uniunea Europeană cărbune şi alţi combustibili fosili solizi, dar această regulă este valabilă numai până la 10 august 2022.

Cine mai face livrări pe relaţia Rusia-UE 

Această măsură vine după ce statele UE au decis deja închiderea spaţiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse şi înmatriculate în Rusia, dar şi după interzicerea intrării în UE a operatorilor de transport rutier ruşi şi belaruşi. 

Reamintim că UE a impus Rusiei o serie de sancţiuni, între care şi interzicerea importurilor din Rusia către UE de fier, oţel, lemn, ciment, fructe de mare şi băuturi alcoolice. Aşadar, importatorii de altfel de mărfuri în afara celor aflate în embargou şi neincluse pe lista de derogări pentru transport maritim vor fi obligaţi să folosească alţi transportatori pentru a extrage mărfurile din Rusia. Un exemplu ar fi utilizarea exclusivă a unor transportatori rutieri turci, care fac livrări pe relaţia Rusia-UE. În plus, mai este posibilă o relaţie mixtă, maritimă până în Turcia şi apoi rutieră (cu transportatori turci sau români). 

Şi Bulgaria se aliniază regulilor UE 

Bulgaria a luat o măsură similară şi a interzis şi ea navelor sub pavilion rusesc să intre în porturile sale de la Marea Neagră ca parte a sancţiunilor extinse ale UE, a anunţat duminică administraţia maritimă a ţării pe site-ul său. „Tuturor navelor înregistrate sub pavilion rusesc, precum şi tuturor navelor care şi-au schimbat pavilionul sau înregistrarea în registrul maritim în orice alt stat după 24 februarie, le este interzis accesul în porturile maritime şi fluviale bulgare”, a spus autoritatea.

Ca şi în cazul României, Bulgaria a anunţat că se vor face excepţii numai pentru navele aflate în primejdie sau care solicită asistenţă umanitară, sau pentru navele care transportă produse energetice, alimente şi produse farmaceutice către ţările UE.