„Este înspăimântător”: Ucraina și Europa, în alertă după apropierea lui Trump de Putin. Kievul se teme că Washingtonul îl împinge spre capitulare

Donald Trump și-a intensificat presiunile asupra Ucrainei și a făcut noi gesturi de apropiere față de Vladimir Putin, alimentând temerile Kievului și ale aliaților europeni că Washingtonul ar putea susține un acord de pace în condiții favorabile Moscovei. În timp ce administrația americană discută posibile concesii economice pentru Rusia, liderii europeni încearcă să mențină Ucraina la masa negocierilor și să împiedice un acord care ar lăsa-o vulnerabilă în fața unei noi agresiuni, relatează Euronews.

Ucraina și Europa, în alertă după apropierea lui Trump de Putin. Foto: AFP

Schimbarea de atitudine a președintelui american a provocat îngrijorare în capitalele europene. Trump s-a apropiat de liderul de la Kremlin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Moscovei. În paralel, criticile sale la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski au devenit tot mai dure.

Kremlinul a profitat de această deschidere și a propus noi proiecte economice comune, precum și organizarea unui summit trilateral între Putin, Trump și președintele Chinei, Xi Jinping. O asemenea întâlnire ar putea consolida statutul internațional al liderului rus, care urmărește de mult timp recunoașterea Rusiei ca mare putere.

Trump a declarat că susține ideea.

În Ucraina, îngrijorările sunt amplificate de restricțiile recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink, controlate de Elon Musk, un apropiat al președintelui american, și de întârzierile neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA.

Kaja Kallas: „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că negociatorii americani încearcă de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare.

„De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o”, a declarat Kallas în fața Parlamentului European.

Afirmația reflectă temerile tot mai accentuate ale Kievului și ale aliaților săi europeni: în încercarea de a obține un acord de pace și de a-și consolida imaginea internațională, Trump ar putea accepta concesii majore în detrimentul Ucrainei.

Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului de Euronews, a declarat că fascinația președintelui american pentru Putin este greu de înțeles.

„Nimeni nu poate înțelege pe deplin fascinația lui Trump pentru Putin. Îl ridică pe Putin la un nivel mult peste cel pe care îl merită — Rusia are o economie de mărimea celei a Italiei”, a afirmat acesta.

Același oficial a descris negocierile drept o situație alarmantă, în care doi oameni de afaceri imobiliari ar putea decide împărțirea unui stat. Referirea îi vizează pe emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ambii cu experiență în domeniul imobiliar.

Europenii sunt îngrijorați de informațiile potrivit cărora cei doi ar fi avansat idei privind deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, ca stimulente pentru Moscova în negocierile de pace. Guvernele europene au respins aceste propuneri.

Witkoff a fost criticat după ce l-a descris pe Putin drept un „umanitar”. La câteva ore după declarația sa, Rusia a lansat 21 de rachete balistice asupra Kievului, dintre care trei ar fi avut focoase cu muniție cu dispersie, concepute pentru a provoca victime și distrugeri extinse.

„Statele Unite încearcă în continuare să-l atragă pe Putin cu acorduri profitabile, dacă acesta rezolvă problema Ucrainei. Dar Putin este deja unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Ceea ce își dorește este să construiască o Rusie mai mare”, a afirmat oficialul european.

Europa încearcă să mențină sprijinul pentru Kiev până la alegerile americane

Un alt oficial european a descris drept „îngrijorătoare și frustrante” declarațiile pro-ruse ale lui Trump. Potrivit acestuia, poziția președintelui american este influențată și de presiunile politice dinaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare.

Republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, pe fondul nemulțumirilor alegătorilor față de Trump și al creșterii prețurilor la energie.

Președintele american a încercat să atribuie o parte din responsabilitatea pentru scumpiri atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Experții în energie citați de Euronews indică însă războiul din Iran drept principalul factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale.

„Până la alegerile intermediare, este greu să tragem concluzii ferme din declarațiile sale. Simt că trebuie să ne păstrăm calmul până atunci”, a spus unul dintre oficialii europeni.

Acesta a adăugat că situația este mult mai dificilă pentru Ucraina, dar nu consideră că țara este pe punctul de a se prăbuși.

Chiar dacă o victorie a democraților ar putea limita agenda internă a lui Trump, efectele asupra politicii externe americane sunt incerte. Președintele are în continuare o marjă largă de acțiune pentru a modifica poziția Washingtonului pe scena internațională.

Un diplomat european a afirmat că, în actualul context, sprijinirea Ucrainei este cu atât mai importantă. Totuși, acesta s-a declarat sceptic că relația transatlantică se va îmbunătăți după alegerile intermediare.

Presiunile asupra lui Zelenski și întârzierile în livrarea armamentului american

Tensiunile dintre Trump și Zelenski s-au accentuat în ultimul an. În noiembrie 2025, o propunere de pace în 28 de puncte, susținută de Statele Unite și despre care s-a relatat că ar fi fost redactată inițial la Moscova, prevedea ca Ucraina să cedeze teritorii, să își limiteze efectivele militare și să renunțe definitiv la aderarea la NATO.

Guvernele europene au respins rapid aceste condiții, avertizând că ar putea lăsa Ucraina expusă unei noi agresiuni rusești.

De atunci, disputa s-a extins și asupra capacităților militare de care Kievul are nevoie pentru a se apăra. Ucraina a acuzat Washingtonul că întârzie livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliații europeni, că a întrerupt schimbul de informații privind rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit.

Oficialii ucraineni consideră că aceste măsuri urmăresc să-l determine pe Zelenski să accepte un acord mai favorabil Moscovei. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile potrivit cărora Witkoff și Kushner ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii.

Miza este majoră pentru apărarea Ucrainei. Interceptoarele Patriot reprezintă una dintre principalele mijloace de protecție împotriva rachetelor balistice rusești, iar informațiile furnizate de SUA sunt esențiale pentru avertizarea timpurie a atacurilor. Sistemul de avertizare a fost între timp restabilit.

„Fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile pentru noi”, le-a spus Zelenski senatorilor americani.

În septembrie, surse din guvernul ucrainean au declarat pentru Euronews că Washingtonul nu ar fi acordat Kievului licența necesară pentru producerea interceptoarelor Patriot, blocând astfel planurile Ucrainei de a fabrica local aceste sisteme. Trump promisese anterior public că va permite producția, iar Zelenski a afirmat ulterior că președintele american aprobase demersul, deși nu fusese confirmat un acord final.

Disputa scoate în evidență dependența Ucrainei de Statele Unite atât pentru livrările de armament, cât și pentru accesul la tehnologii militare esențiale.

Zelenski a oferit o pauză în atacurile asupra rafinăriilor rusești, dar nu a primit interceptoare Patriot

Trump a cerut Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, care au redus capacitatea Moscovei de a exporta petrol și au afectat veniturile folosite pentru finanțarea războiului.

Zelenski a refuzat inițial, argumentând că aceste operațiuni reprezintă una dintre cele mai importante pârghii ale Ucrainei în conflict. Pe fondul escaladării tensiunilor cu Trump, liderul ucrainean a oferit ulterior suspendarea atacurilor pentru 30 de zile, în schimbul unor interceptoare Patriot suplimentare, necesare protejării orașelor de rachetele balistice rusești.

În paralel, Trump a intensificat atacurile verbale la adresa lui Zelenski, cerând organizarea unor noi alegeri în Ucraina și desemnarea „altcuiva” pentru negocierile cu Moscova. Constituția ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul războiului.

Sursa citată remarcă și contrastul dintre poziția actuală a președintelui american față de Kiev și cea adoptată de administrația Joe Biden în 2024, când Washingtonul a respins alegerile prezidențiale din Rusia, invocând excluderea opoziției reale și organizarea votului în teritoriile ucrainene ocupate.

Trump nu a cerut organizarea unor noi alegeri în Rusia și nici schimbarea conducerii de la Moscova. Dimpotrivă, l-a invitat pe Putin la summitul G20 din decembrie.

Europenii încearcă să rămână la masa negocierilor

În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu sunt pregătiți să rupă relația cu administrația Trump. După luni de tensiuni privind tarifele comerciale, Groenlanda, Curtea Penală Internațională și alte subiecte, aceștia au adoptat o strategie care urmărește simultan sprijinirea Ucrainei, creșterea presiunii asupra Rusiei și menținerea dialogului cu Statele Unite.

Europenii încearcă să-și păstreze influența asupra negocierilor, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri și acceptarea unor tensiuni cu Washingtonul.

Săptămâna aceasta, când disputa dintre Trump și Zelenski risca să escaladeze, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca Witkoff să plece la Moscova.

„Înțelegem pe deplin că a fost mult zgomot în spațiul public”, a declarat Stubb, făcând aluzie la conflictul diplomatic.

„Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a adăugat liderul finlandez.