De ce este româna a treia cea mai vorbită limbă în Anglia și Țara Galilor

Conform ultimului recensământ realizat de Oficiului Național de Statistică (ONS) din Marea Britanie, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia și Țara Galilor după engleză și poloneză.

Românii s-au înmulțit în Anglia după anul 2011

În intervalul 2011-2021, numărul vorbitorilor de română care trăiesc în Anglia și Țara Galilor a avut o creștere explozivă. Concret, limba română era vorbită de 472.000 de persoane (0,8%) în Anglia și Țara Galilor (populație totală 57,7 milioane), potrivit datelor recensământului efectuat în 2021 și publicate pe pagina Oficiului Național de Statistică (ONS), după ce la precedenta analiză a structurii populației, cea din 2011, doar 68.000 de cetățeni au declarat că vorbeau această limbă.

Practic, în zece ani s-a înregistrat o creștere de aproape șapte ori a numărului de vorbitori de română care trăiesc în Anglia și Țara Galilor, acești sărind într-un clasament al vorbitorilor de limbi străine, alta decât engleza, de pe locul 19 în 2011 direct pe locul 2 în 2021. În 2011, locul vorbitorilor de limba română era deținut de cei care comunică în panjabi, dialect folosit de cetățeni pakistanezi sau indieni din regiunea Panjab.

Astfel, conform datelor ONS, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia și Țara Galilor după engleză și poloneză. În Anglia, 466.000 de persoane (0,9%) vorbesc româna, dintre care 159.000 în Londra (1,9%), cei mai mulți vorbitori de română aflându-se în sectorul Harrow din nord-vestul capitalei – 19.000 (7,5%).

Zece la sută dintre români nu vorbesc... româna

De precizat că, așa cum arată date statistice oficiale, numărul persoanelor cu cetățenie română în Anglia și Țara Galilor a fost de 550.000 la recensământul din 2021. Astfel, aproape 10 la sută dintre românii din Anglia și Țara Galilor s-au declarat vorbitori de altă limbă, alta decât româna, cel mai probabil engleză. Menționăm că în această statistică nu sunt cuprinși românii din Scoția și Irlanda de Nord, care au fost contabilizați separat, iar numărul acestora s-ar ridica la cel mult 400.000.

Poloneza a rămas cea mai vorbită limbă după engleză în Anglia și Țara Galilor, cu 612.000 sau 1,1% (546.000 în 2011), panjabi 291.000 (273.000), urdu 270.000 (269.000), portugheză 225.000 (133.000), spaniolă 215.000 (120.000), arabă 204.000 (159.000), bengaleză 199.000 (221.000), gujarati 189.000 (213.000) și italiană 160.000 (92.000).

Ridicarea restricțiilor a produs mareea de români

Sociologul Mircea Kivu a explicat pentru „Adevărul” de ce invazia de vorbitori de limbă română în Anglia și Țara Galilor s-a produs după 2011, cu toate că România era în Uniunea Europeană de câțiva ani. „Vorbim de o creștere explozivă a numărului românilor plecați în Marea Britanie fiindcă, după intrarea noastră în UE, autoritățile de la Londra și-au menținut dreptul de a pune niște interdicții de circulație, măsuri care au fost ridicate ceva mai târziu. Acel moment a fost folosit de unii români care s-au decis să plece acolo. Și numărul lor a fost suficient de mare cât să se formeze un adevărat val de plecări. Mai exact, unii români au speculat momentul în care pot pleca în UK pentru a lucra cu acte în regulă”, a precizat sociologul.

Mircea Kivu a explicat și de ce în cifrele oficiale există diferențe între numărul românilor din Anglia și Țara Galilor și al celor care au declarat că utilizează limba maternă. „Este vorba de românii care au plecat de ceva vreme și și-au întemeiat familii în Marea Britanie. Ei nu mai utilizează de mult limba română în familie sau la locul de muncă, așa că la recensământ au spus realitatea. În niciun caz nu vorbim de o frică de a recunoaște că vorbesc româna, ci este purul adevăr. Este aceeași situație întâlnită și la noi la referendum. Adică noi avem mai puțini vorbitori de maghiară decât totalul etnicilor maghiari. Probabil, sunt oameni care fac parte sau provin din familii mixte și care nu mai vorbesc maghiara în casă, pur și simplu”, a subliniat sociologul.