Avantajele și dezavantajele pentru România ale intrării Ucrainei în UE. Expert: „Va mai dura minimum un deceniu”

Ucraina ar urma să afle la summitul Uniunii Europene din 14-15 decembrie când e posibil să înceapă oficial negocierile de aderare. Integrarea Kievului va aduce o serie de beneficii UE, inclusiv României, dar va veni la pachet și cu unele probleme, așa cum explică experții consultați de „Adevărul”.

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski arată că locul Ucrainei e în UE. FOTO: EPA EFE

Comisia Europeană a recomandat luna trecută începerea negocierilor de aderare la UE pentru Moldova, Ucraina și Bosnia Herțegovina, dar o decizie clară în acest sens e de așteptat să fie luată la summitul UE din 14 și 15 decembrie.

Tot atunci se va discuta și despre asistența oferită Kievului. UE intenționează să acorde Ucrainei un ajutor financiar pentru anii 2024-2027, ce ar urma să acopere deficitul bugetar al acestei țări cu 45%. În plus, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a făcut eforturi pentru ca Ucraina să beneficieze de încă 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Inițiativa sa a fost însă primită cu rezerve de mai multe state, iar Ungaria și Slovacia au anunțat deja că se vor opune.

De altfel, pe fondul problemelor economice binecunoscute, confruntate cu riscul unei crize serioase, nu puține sunt statele care privesc cu scepticism integrarea Ucrainei. Un studiu efectuat de Institutul Economic German și dat publicității, luni 11 decembrie, arată că sumele necesare Kievului ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă până la 17% din bugetul UE.

Corupția endemică a acestei țări – Ucraina era în 2021, potrivit Indicelui de percepție a corupției al Transparency International, pe locul 122 din 180 de state, alături de țări precum Rusia, Zambia și Gabon, precum și rata mare de criminalitate, dar și problemele ce țin de justiție și de legislație, sunt alte aspecte negative. În schimb, există o mulțime de motive pentru care Ucraina merită să primească undă verde, iar felul în care luptă împotriva invadatorilor ruși e desigur principalul.

Ce înseamnă integrarea Ucrainei în UE pentru România

„Adevărul” a mers mai departe pentru a afla ce ar implica acceptarea Ucrainei în UE, în general, dar mai ales în particular pentru țări ca România, deocamdată beneficiare ale fondurilor europene. Pentru o analiză obiectivă, dincolo de sentimentalisme și de simpatia firească pentru Ucraina, au încercat să găsească răspunsuri doi economiști, un sociolog și un politolog.

Daniel Sandu e sociolog și economist, cercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența, dar și colaborator al Băncii Mondiale. El se declară din start pro Ucraina, dar vine și cu câteva observații pertinente.

„Cred că riscul cel mai mare, care e foarte bine înțeles, e ca Ucraina să fie primită ca stat cu drepturi depline în UE, fără a fi trecut măcar prin o etapă de negociere și de consolidare instituțională internă prin care au trecut România, Bulgaria. Ori, acesta e riscul, pentru că Ucraina solicită să fie acceptată imediat ca membru cu drepturi depline. Există temeri serioase din cauză că e mai greu să primești și să integrezi un stat cu 40 de milioane de locuitori, atât de complex din punct de vedere economic, social și politic, fără să ai măcar o minimă asigurare că Kievul are instituții puternice aliniate și că va fi un agent de stabilitate mai degrabă decât unul de destabilizare. Și există și precedente: Ungaria și Polonia”, explică Sandu.

El a enumerat și avantajele primirii Ucrainei în UE.

„În primul rând am scăpa de statutul de stat-graniță al UE, am avea Ucraina între noi și Rusia. Am avea o piață mare la care România ar avea mai mult acces tocmai pentru că este vecină. Și astea sunt doar câteva”, a adăugat el.

Profesor universitar și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri Româno-American „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan consideră că primirea Ucrainei va aduce multe beneficii. Indirect, însă, va aduce și o problemă, începând cu 2030 – un fel de concurență între cele două state.

„Pe următorul cadru nu se mai știe câți bani mai are România. PNRR - adio, nu va mai exista. Banii se vor duce către Ucraina mai degrabă decât către România”, rezumă el situația.

Avantajele unei piețe unice

Mai optimist e Adrian Codirlașu. Expert în finanțe internaționale, profesor al Școlii Doctorale de Finanțe Bănci – DOFIN și vicepreședinte CFA, Codirlașu spune că avantajele sunt mai mari decât impedimentele. „Din punct de vedere economic vine o piață mare, iar pe noi ne interesează să fie liberă, consumatorul să beneficieze de cele mai mici prețuri la o anumită calitate. Și atunci, da, eu, ca și consumator, văd un lucru foarte bun faptul că Ucraina intră în UE. Nici nu mai vorbim de partea de securitate pentru România”, punctează Codirlașu.

El a explicat și de ce, dincolo de problemele reclamate de fermieri, atât de cei români, cât și de polonezi, slovaci și unguri, în realitate consumatorul european va avea doar de câștigat.

„Eu nu sunt de acord cu fermierii, eu sunt pentru o piață liberă, pentru că orice politică protecționistă duce la creșterea prețului pentru consumator. Adică eu nu vreau să plătesc mai mult pentru un produs doar că e făcut în România. Da, îl iau din România, dar să fie la același preț cu cel internațional. Altfel, ca și consumator european mă interesează doar prețul și calitatea. Atât. În fond, ăsta e rolul Uniunii Europene: o piață unică. Piața unică înseamnă că orice consumator din UE are acces la orice produs din orice stat membru. Deci beneficiul e pe consumator, nu pe producător în UE”, subliniază el.

Un proces de lungă durată

Și politologul Miruna Butnaru-Troncotă speră că vor fi depășite toate problemele. Ea precizează, însă, că acest proces de integrare va fi unul de lungă durată și deloc simplu.

„Integrarea acestor state, la modul cel mai concret, va mai dura minim un deceniu. Deci chiar dacă vor începe negocierea, e puțin probabil să aibă un parcurs simplu, mai ales în starea în care se găsesc. Ucraina se află într-un război, Moldova are o parte din teritoriu ocupată, iar ambele au mari probleme economice. Mai sunt și statele din Balcani de Vesti cu granițe încă incomplet recunoscute și așa mai departe, deci puțin probabil ca toate aceste probleme se vor rezolva prin farmec dacă ele își încep negocierile cu Bruxelles-ul. Nu! Sigur că va exista bunăvoință, vor exista fonduri care se vor da acestor state, așa cum România și Bulgaria au beneficiat de fondurile de preaderare și aceste state vor fi ajutate”, încheie politologul.