Cât de bine trăiesc românii în comparație cu ungurii și bulgarii. Argumentele incontestabile ale unor economiști
0România a înregistrat în ultimii ani o creștere economică importantă, cel puțin pe hârtie, iar politicienii se laudă că ne-am depășit vecinii. Economiștii contactați de „Adevărul” nu susțin această variantă, la fel cum nu o fac nici cifrele Băncii Mondiale și Eurostat
De la Nicolae Ceaușescu și până azi, aproape toți politicienii care s-au succedat la putere au încercat să acrediteze ideea că populația trăiește mai bine decât există percepția generală și că performăm mai bine decât vecinii. În realitate, cifrele oficiale, inclusiv cele ale Băncii Mondiale și Eurostat, Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene, nu susțin deloc acest optimism.
În prezent, politicienii tind să se agațe de o informație apărută pe Eurostat, care arată că anul acesta România a egalat și chiar a depășit Ungaria, la PIB per capita in purchasing power parity, cu 0,1 procente. La acest indicator, Ungaria este la 76,6% din media UE, în timp ce în România acest raport a fost de 76,7%. Și tot la acest capitol, România e la un pas de Polonia și spulberă Bulgaria.
Aceiași politicieni uită să amintească alte date Eurostat, mai cu seamă cifrele potrivit cărora România e cea mai săracă țară din UE. Ultimele date arată fără echivoc că cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), urmată de Bulgaria (32,2%).
În fine, cifrele GfK Purchasing Power Europe 2023 arată la fel de groaznic. Potrivit sursei citate, în România, puterea de cumpărare pe cap de locuitor anul acesta este de 7.738 de euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană, iar România e abia pe locul 33. Ca termen de comparație, vecinii unguri au 10.834 de euro.
Nu în ultimul rând, poate cel mai important, Banca Mondială a făcut un studiu unde a comparat performanțele economice ale României cu cele ale altor țări din Est, dar nici aici lucrurile nu arată grozav. Cu mici excepții, singurii pe care îi depășim sunt bulgarii. Ucraina și Republica Moldova, cele mai sărace țări ale Europei, nu intră în ecuație, pentru că aici lucrurile sunt clare. În schimb, apare o altă țară central-est europeană, Polonia, care chiar dacă nu e vecină are o economie asemănătoare în unele privințe.
Economiștii îi contrazic pe politicieni
Pentru a înțelege mai bine unde ne aflăm, „Adevărul” a discutat cu trei reputați economiști. Este vorba despre Dani Sandu, sociolog și economist ercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența, dar și colaborator al Băncii Mondiale, Cristian Păun, profesor universitar la ASE București și cunoscutul analist Adi Negrescu. Remarcabil este că toți contrazic optimismul autorităților și îi desființează argumentele.
Daniel Sandu îi corectează pe politicienii care au spus că am depășit Ungaria la capitolul PIB per capita.
„Deci, în primul rând, o notă tehnică. Nu am depășit Ungaria la PIB per capita în valoare reală. Am depășit Ungaria la PIB per capita în purchasing power parity, care e o chestie destul de particulară, prin care, cu un fel de coeficient de egalizare, tu de fapt spui cât de multe chestii poți să cumperi cu banii respectivi, astfel încât să poți să faci o comparație, pentru că nu toată lumea are PIB-ul în euro. Un euro în România cumpără mai mult decât cumpără un euro în Belgia. Și de aia se face acest purchasing power parity, mă rog, alinierea asta, care îți ține cont de puterea de cumpărare. Din start, calculul e un pic dat peste cap, nu e cel mai credibil din punct de vedere economic”, explică Sandu.
La fel de sceptic este și Cristian Păun, care spune că politicienii nu au găsit cel mai bun argument.
„PIB-ul la care se raportează politicienii nu înseamnă neapărat bunăstare. PIB-ul,în general, mai ales în ultimii ani, a crescut pe deficit și pe datorie consistente. Să fim serioși, PIB-ul (pe locuitor sau nu) în astfel de condiții nu arată mai nimic. Dimpotrivă, bulversează și mai tare”, a spus profesorul Păun.
Adrian Negrescu pune direct punctul pe I acuzându-i pe politicieni că manipulează și prezintă o realitate diferită, inexistentă.
„Mă uit la aceste discuții legate de produsul intern brut care l-a depășit pe cel al Ungariei, da? Noi ne îmbătăm singuri cu apă rece. Ne fardăm singuri realitatea. Dacă chiar a crescut peste cel al Ungariei la ceva, PIB-ul României a crescut pentru că noi am avut creșteri spectaculoase de prețuri și ne-am împrumutat la nesfârșit. Nu pentru că am avea o mai bună producție sau alte lucruri ce țin de fundamente economice sănătoase. E un PIB umflat de inflație, de prețuri, de devalorizarea puterii de cumpărare și de împrumuturile statului”, punctează Negrescu.
Ce spun datele Băncii Mondiale
Pe site-ul Băncii Mondiale, cifrele nu sunt de partea României. Legat de nivelul de trai și de PIB pe cap de locuitor, conform datelor Băncii Mondiale din 2022, România avea un PIB pe cap de locuitor de 15,892.1 de dolari. În Ungaria, acest indicator arăta 18,463.2 de dolari, în vreme ce în Polonia, acesta era de 18,321.3 de dolari, iar în Bulgaria 13,772.5.
Nici la alte capitole nu stăm bine. Spre exemplu, datele oficiale arată că investițiile străine directe erau, în 2021, în România, 3,7% din PIB. E adevărat, i-am depășit pe bulgari (2,5%), dar nu am contat într-o comparație cu Ungaria (16,6%) sau cu Polonia (5%).
În 2022, investițiile străine nete au urcat în România cu 0,2 procente, dar tot au rămas cu mult sub Ungaria. Asta deși vecinii din Vest au avut un an mai modest și au atras investiții de „doar” 7,8% din PIB-ul lor. Bulgaria, pe de altă parte, a urcat și a ajuns la doar 0,1% sub noi.
La șomaj, România stă mai prost chiar și decât Bulgaria. În 2022, an pentru care Banca Mondială a primit ultimele date, România avea cel mai ridicat procent de șomeri dintre toate cele patru țări cuprinse în studiul comparativ, 5,4% din totalul populației aptă de muncă. Spre comparație, Bulgaria are 4,4%, Polonia 2,6%, iar Ungaria 3,4%.
Și la alți indici ai calității vieții stăm destul de prost. În 2022, existau diferențe și la numărul de persoane care utilizează internetul: Bulgaria – 79% din populație, sub România – 86% din populație. Cele două sunt depășite de Polonia (87%) și Ungaria (90%). În sfârșit, ungurii au o speranță de viață mai bună decât românii (74), la fel și polonezii (76), dar nu și bulgarii (72).
Unde stăm mai bine
Pe de altă parte, România a avut în 2022 un buget mai mare, aproape dublu în comparație cu Ungaria (301,26 miliarde de euro), față de 178,79 miliarde. Aici se cuvine însă o precizare: România are o populație mai mult decât dublă față de Ungaria (18,956 de milioane vs. 9,683 milioane). Dacă acest buget se împarte pe cap de locuitor, rezultă, așa cum apare ceva mai sus, că vecinii unguri sunt mai înstăriți.
În același timp, România stă mai bine decât Bulgaria la buget (89,04 miliarde de euro), dar este surclasată de Polonia, care are mai mult decât dublu față de noi (688,18 miliarde). Și aici se cuvine, însă, o observație: populația Poloniei e dublă față de cea a României (37,561,599 milioane).
În fine, la capitoul emisii de CO2 (tone metrice pe cap de locuitor), în 2020, anul din care Banca Mondială are ultimele date oficiale, România stă cel mai bine (3,6). Ungurii (4,6), bulgarii (4,9) și polonezii (7,4) au poluat mai mult. Pe hârtie, România a avut și cea mai mică inflație dintre cele patru țări, în 2022: 13,8%. Comparativ cu noi, inflația a fost în Polonia de 14,4%, în Ungaria de 14,6%, iar în Bulgaria 15,3%. În sfârșit, economia României a crescut în 2022 cu 4,8%, peste cea a Ungariei (4,6%) și Bulgariei (3,6%), dar sub cea a Poloniei (4,9%).
Se încarcă comentariile...
