Amenzi micşorate pentru companiile prinse că practică dublul standard. Propunerea ANPC care protejează firmele

foto Arhivă

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a propus, săptămână trecută, o serie de amendamente la propunerea legislativă  pentru sancţionarea practicării dublului standard  de calitate. Faţă de forma iniţială a legii, acestea îmblânzesc semnificativ sancţiunile cu care se pot confrunta firmele găsite vinovate.

Ce modificări au fost aduse

Dacă iniţial amenzile erau de 4% din cifra anuală de afaceri, amendamentele introduc amenzi fixe care vor fi date în funcţie de cifra de afaceri. De exemplu, o companie cu o cifră de afaceri între 500.000 şi un 1 milion de lei riscă amenzi între 1.000 şi 50.000 de lei, iar amenda minimă pentru o companie cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de lei este de 8.000 de lei. 

Mai mult, amendamentele vizează şi modificarea încadrării juridice în cazul comercianţiilor care au produse cu standarde duble. În forma iniţială, răspunderea acestora era contravenţională, civilă şi penală, dar în urma modificărilor mai este păstrată doar răspunderea contravenţională.  

O altă modificare a vizat articolul 2 al propunerii legislative, ANPC propunând modificarea  textului „se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse de larg consum, produse agroalimentare, carburanţi, servicii de telefonie şi internet, servicii financiare, servicii turistice, indiferent de forma de comerţ” pentru a specifica că se referă la „persoane fizice autorizate” şi pentru a adăuga şi „produsele nealimentare”, imediat după sintagma „produse agroalimentare”.

Lipsa unor laboratoare e crucială

„Sper să fie sancţiuni mai drastice”, a declarat Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons. Acesta a explicat că o problemă semnificativă este lipsa unor laboratoare ale ANPC de monitorizare pentru realizarea comparaţiilor între produse, iar acest lucru face ca aplicarea sancţiunilor să fie foarte greu de realizat. „Un număr foarte mare din amenzi sunt contestate în instanţă – până se termină procesul, noi terminăm de mult de mâncat”, a arătat acesta.  

Mierlea a subliniat şi importanţa unui sistem la nivel european cu ajutorul căruia se pot compara produse din diferite ţări. „Cu ajutorul unei baze de date unice poate compara toată lume ce se găseşte la raft cu acelaşi produs din altă ţară europeană”, a explicat acesta.

Problema lipsei unor laboratoare şi a personalului care să se ocupe de analizarea produselor a fost observată, săptămâna trecită, şi de către directorul general al ANPC, Paul Anghel. Acesta a explicat că până atunci când ANPC va avea infrastructura necesară realizării acestor analize, probele prelevate vor fi studiate la alte laboratoare acreditate din România. Îmbunătăţirea tehnicii aflate la dispoziţie este cu atât mai importantă cu cât, conform reprezentantului ANPC aflat la şedinţa Comisiei economice din Senat, „pentru a putea concluziona că la un produs/serviciu s-a constatat exisenţa dublului standard, este absolut necesară analizarea în paralel a produselor/serviciilor de referinţă faţă de care se presupune existenţa dublului standard”.

Scandalul dublului standard – produse mai bune în vest, mai proaste în est

Modificările care relaxează sancţiunile din legea dublului standard vin în contextul în care sancţiunile iniţiale de 4% din cifra totală de afaceri reflectau recomandările mult mai dure ale U.E. Într-o directivă care încă nu a intrat în vigoare, U.E. arată că amenzile de 4% sunt pragul minim necesar de penalizare a comercianţilor, statele naţionale având libertatea de a adopta amenzi mult mai mari. 

Măsurile europene vin după scandalul izbucnit în 2017, când mai multe descoperiri au arătat că ingredintele din produsele vândute în Cehia sunt diferite şi au o calitate inferioară faţă de produsele comercializate de aceleaşi firme în vestul Europei.  

Pe 17 septembrie, ANPC a anunţat că a organizat un studiu propriu şi a descoperit diferenţe semnificative la 18 produse comercializate în România faţă de produse similare aflate în magazine în ţări din vestul Europei. De exemplu, Fanta de portocale are în România doar 5% suc de concentrat de portocale, în timp ce în Italia ajunge şi la 12%, iar Danone – Activia Nature are un procent de calciu exprimat în % din Valoare Nutriţională de Referinţă de 121% în România, în timp ce în Finalnda ajunge la 168%.

Investigaţiile ANPC au venit după ce România nu a participat la un studiu al Comisiei Europene pentru că autorităţile române nu au trimis probele cerute pentru includerea în cercetare. Marius Pîrvu, preşedintele de atunci al ANPC, a declarat atunci că decizia a fost luată pentru că România preluase  Preşedinţia Consiliului UE şi a considerat „că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect”. Studiul respectiv a fost publicat în iulie de către Centru Comun de Cercetare, serviciul intern al Comisiei Europene, şi arată că doar 31% din produsele alimentarea comercializate  în mai multe ţări din UE au ambalaj identic sau foarte similar şi compoziţie identică.  Mai mult, 22% din produse aveau aspect similar, dar compoziţie diferită, iar 9 % aveau un aspect identic, dar prezentau diferenţe în compoziţie.