Grădinița, un lux atât la sat, cât și la oraș
0Proporția copiilor români care frecventează grădinița a scăzut din 2011 și până în 2021 cu aproape 10 procente, mult sub media europeană, în condițiile în care experții susțin că există decalaje mari de dezvoltare între copiii care încep grădinița la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu. Motivele principale pentru care preșcolarii nu sunt înrolați în sistemul de educație țin în principal de sărăcia familiilor, dar și de lipsa locurilor disponibile.
În timp ce în alte țări europene proporția copiilor de vârstă preșcolară – 3 ani și peste – care frecventează sistemul de educație a tot crescut, ajungând la 93%, în 2021, în România aceasta a tot scăzut din 2011 și până în 2021, de la 84,1% până la 78,2%, potrivit datelor Comisiei Europene.
Cel mai mic procent – 43,2% – este al copiilor între 0 și 3 ani care nu sunt cuprinși în sistemul de îngrijire și de educație, și asta pentru că în România nu sunt creșe. Comparativ, 65,5% dintre copii din Irlanda de aceeași vârstă merg la creșă, 73% dintre copii din Belgia și 76,2%, cei din Danemarca. Cât privește proporția copiilor cu vârste de peste 3 ani care merg la grădiniță, în Irlanda este de 100%, la fel și în Franța, în timp ce în Belgia este de 98,3%, iar în Danemarca, de 97,7%.
Ținta stabilită pentru 2030 la nivelul Uniunii este ca peste 96% dintre copiii cu vârste de la 3 ani și până la vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară să fie cuprinși în sistemul de educație timpurie.
30% n-au bani de grădiniță
În acest context, Fundația World Vision România a lansat proiectul de mare amploare „Start în educație”, destinat preșcolarilor din mediul rural și care include 60.000 de copii și 10.000 de părinți din 500 de comunități defavorizate. Valoarea totală a proiectului este de 2,7 milioane de euro.
O analiză preliminară realizată la nivelul beneficiarilor proiectului arată că, deși părinții copiilor în majoritatea lor consideră că frecventarea grădiniței este benefică pentru parcursul celor mici, unu din cinci e de părere că se poate și fără. Mai ales dacă banii lipsesc. Iar lipsa acestora reprezintă o provocare pentru 30% din părinți. Aceștia spun că nu au suficiente resurse financiare în familie pentru a procura haine, ghiozdane sau pentru a plăti masa copiilor la grădiniță. În plus, le-ar mai trebui bani și pentru rechizitele necesare desfășurării activităților specifice, respectiv cărți de colorat, creioane, hârtie și jucării. 20% dintre respondenții incluși în analiză au spus că în cel mai bun caz copiii lor primesc la grădiniță un creion sau o carte nouă de colorat pe an sau chiar deloc, iar 25%, o jucărie. Analiza mai arată că 36% din părinți se implică rar în activități specifice împreună cu copiii lor, respectiv citit povești, colorat sau jocuri educative.
Mai mult decât atât, preșcolarii din mediul rural muncesc în gospodărie în medie o oră și 20 de minute, în fiecare zi, având grijă de animale sau alte responsabilități în casă. Din analizele realizate de World Vision România, majoritatea copiilor de vârstă preșcolară din mediul rural au acces la materiale educaționale doar dacă frecventează grădinița sau le folosesc pe ale fraților mai mari care merg la școală.
Părinții și copiii vor primi sprijin
Concret, copiii care fac parte din proiectul WVR vor primi câte un ghiozdănel cu rechizite selecționate de experți în educație timpurie care să-i ajute pe copii să învețe și să înțeleagă lumea de tipul cărților și caietelor de lucru, jocurilor, produselor de igienă personală. Iar părinții acestora vor beneficia de ateliere de educație parentală unde vor primi sprijin și îndrumări din partea experților în educație.
„Pe lângă toate acţiunile menţionate, proiectul «Start în educaţie» își propune să reunească la nivel național profesori, specialiști, părinți, autorități locale, companii locale, instituții academice și societatea civilă pentru a reîntări mesajul cu privire la importanța strategică a educației timpurii pentru copii, în care părinții sunt sprijiniți să devină primii educatori ai copilului care dau startul experiențelor de învățare timpurie de acasă și în comunitate, urmând ca apoi, la grădiniță, să devină parteneri educaționali. Suntem extrem de recunoscători să avem alături de noi parteneri care înţeleg cât de importantă este educaţia timpurie, precum Fundaţia OMV Petrom. Suntem convinşi că împreună, prin acest proiect amplu, putem schimba real modul în care se face educaţie timpurie în România”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Studiul „Educație timpurie în România”, realizat în 2022, arată că nevoile de educație timpurie din unitățile de stat sunt foarte diferite de la o zonă la alta și de la o localitate la alta. De exemplu, dacă în mediul urban la fiecare 14 educatori revine un cadru auxiliar care poate fi psiholog școlar sau profesor de sprijin, în mediul rural, un auxiliar este nevoit să sprijine de 8 ori mai mulți educatori. Dotările din grădinițe sunt de nivel mediu, dar lipsesc consumabilele, materialele educaționale și cele digitale. Chiar dacă părinții contribuie la începutul fiecărui an școlar cu hârtie, creioane sau jucării, acestea nu rezistă nici măcar până la jumătatea anului școlar.
Nu sunt locuri în grădinițele de stat
Lipsa locurilor în grădinițele de stat este o mare problemă, mai ales în urbanul mare. În Bucureşti, părinții sunt nevoiți să se intereseze și să-și înscrie copiii pe liste de așteptare încă de la naștere sau să apeleze la grădinițe private. Ana din București are o fetiță de 5 ani care anul trecut a fost înscrisă la o grădiniță de stat. „Nu am prins loc la program prelungit așa că am ajuns la o clasă «simultană» cu copii de vârste diferite, de la grupa mică și până la grupa mare. Când am întrebat cum poate o educatoare să lucreze cu peste 20 de copii de vârste diferite, mi s-a explicat că sunt așezați la mese diferite și li se dau de făcut activități diferite”, a declarat Ana.
O astfel de formulă nu a dus la niciun rezultat benefic pentru fetiță, a apreciat mama, motiv pentru care s-a optat pentru o grădiniță privată: „La stat, dacă aș fi prins loc, aș fi plătit 700 de lei pe lună. N-am insistat să prind, se vorbea despre niște plăți informale și nu mi-am bătut capul. La privat plătesc 3.500 de lei pe lună. Sunt 10 copii în grupă și au toate opționalele incluse. Am ales o grădiniță de top pentru că acești copii deja au pierdut mai mult de un an din cauza pandemiei, iar la anul merg la școală, iar de la stat ar fi mers total nepregătiți, dacă ar fi să găsesc un cuvânt aș zice că educația timpurie e vax – cea de la stat este un fel de parcare pentru copii”. Mama recunoaște că, în asemenea condiții, unul dintre părinți muncește doar pentru a plăti grădinița privată a copilului.
Remus, tatăl unei fetițe, spune că aceeași situație este și la Cluj-Napoca, unde dezvoltarea orașului a lăsat mult în urmă infrastructura. „În cartierele noi, mai ales, nu există nici creșe și nici grădinițe de stat. Iar grădinițele private costă foarte mult. Sute de părinți scot din buzunar sume importante pentru a plăti grădinița privată. Dar și dacă lucrezi în IT nu-ți poți permite să plătești grădinița privată. S-a ajuns la niște scoruri incredibile. Eu am doar un copil, nu știu ce se fac aceia care au mai mulți”, a mai spus tatăl.
Alte probleme identificate de părinți la nivelul educației preșcolare au fost nerespectarea programului prelungit la grădinițele cu acest tip de program, respectiv presiuni pentru a lua copilul la ora 16.00, în loc de ora 18.00, personalul auxiliar insuficient sau inexistent pentru grupele mici și meniul sub nevoile nutritive și calorice ale copiilor. Cei mai nemulțumiți de meniu sunt părinții din regiunea București-Ilfov.
95% dintre cadrele didactice susțin că există decalaje de dezvoltare între copiii care încep grădinița la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu.
Se încarcă comentariile...
