Dezastrul din învăţământ se vede la titularizare. Peste 50% din profesori nu au ce căuta la catedră
0
Doar 44,47% din candidaţi care au dat anul acesta examenul de titularizare în învăţământ au luat note peste 7, acesta fiind cel mai slab rezultat din ultimii patru ani. Şi de parcă nu era suficient, peste 5.000 de profesori reprezentând circa 20% din candidaţi au luat note între 1,01 şi 4,99. Doar 130 au obţinut nota 10.
După elevi a venit rândul celor care vor să devină profesori titulari şi să-i înveţe pe copii carte să arate ce pot. La proba scrisă a examenului naţional pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar s-au înscris 34.120 de candidaţi, din care s-au prezentat 27.301. În centrele de evaluare au fost corectate până la urmă 25.059 de lucrări, pentru că 2.193 de candidaţi s-au retras din concurs invocând motive personale sau medicale, potrivit cifrelor oficiale publicate de Ministerul Educaţiei.
Procente mai mici la promoţia curentă
Pentru a putea ocupa una dintre cele 4.814 catedre declarate vacante anul acesta candidaţii trebuiau să obţină minimum nota 7 la examen. Proporţia celor care au reuşit acest lucru a fost de 44,47%, scorul fiind cel mai slab din ultimii patru ani. Mai mult decât atât, din promoţia curentă, doar 40,63% din candidaţi au obţinut peste 7, procentul fiind în scădere faţă de anii trecuţi: 58,38% în 2020, 46,79% în 2019, 46,83% în 2018, respectiv 43,07% în 2017.
Din totalul candidaţilor prezenţi, 15 au luat nota 1, 5.007 au luat note sub 5 – circa 20%; 8.893 au luat între 5 şi 6,99 – circa 35%, iar 11.014 între 7 şi 9,99. 130 de candidaţi au încheiat concursul cu media 10.
Cele mai multe note de 10 – respectiv 13 – au fost obţinute la Bucureşti, 11 la Cluj şi 8 la Iaşi. Tot în aceste regiuni s-au înregistrat şi cei mai mulţi candidaţi cu note peste 7, respectiv 1.185 în Capitală, 741 la Cluj şi 678 la Iaşi.
„Rezultatele sunt oglinda a ceea ce se întâmplă în universităţi”
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, găseşte una dintre explicaţiile acestor rezultate slabe de la titularizare în faptul că la catedră nu ajung cei mai buni absolvenţi, ci aceia care nu reuşesc în altă parte. „Învăţământul atrage doar pe cei care sunt respinşi de oricare alt sector de activitate. Culmea e că au făcut o facultate! Dar, ce înseamnă să faci o facultate în ziua de astăzi cam ştim noi. Mai ales la cele private”, argumentează profesorul Vlaston.
Acesta consideră inadmisibil ca un candidat la titularizare să obţină nota 1 la o materie pe care se presupune că a studiat-o. „Adică nu ştii nimic? Cum ai luat atunci diploma de licenţă? Rezultatele sunt, dacă vreţi, o oglindă a ceea ce se întâmplă în învăţământul superior din România. De ce nu suntem noi decât pe locurile 1.000 plus în clasamentele internaţionale cu univesităţile noastre? Pentru că, studenţii care nu învaţă sunt trecuţi an de an la examene de către profesori a să păstreze numărul, în funcţie de care primesc finanţare per capita. Şi acesta este jocul mortal al României”, atrage atenţia expertul.
Picaţi la titularizare, dar rămaşi la catedră
Cei care au mai învăţat ceva în facultate îţi găsesc locuri de muncă în alte domenii, adaugă Ştefan Vlaston, dacă nu cumva pleacă în străinătate. „Dar cumva mă mir pentru că în învăţământ ai 2-3 luni de concediu pe an, ceea ce în alte domenii nu se întâmplă, un profesor predă 18 ore pe săptămână, ceea ce în altă parte nu se practică şi totuşi, iată că nu mai vin pentru că vor salariu mare în domenii în care se caută oameni şi aşa mai departe”, mai spune profesorul.
De punctat este şi faptul că unii candidaţi susţin an de an titularizarea şi o pică, în condiţiile în care cei cu note peste 5 rămân activi în sistem ca profesori suplinitori. Un astfel de profesor nu-i învaţă nimic pe copii, iar mulţi părinţi tac şi pentru că nu se pricep, explică situaţia Ştefan Vlaston. „Ar trebui ca inspectoratul şcolar prin inspectorul de specialitate să umble din şcoală în şcoală şi să inspecteze la clasă. Dar chiar şi aşa nu are cum să-l desfiinţeze pentru că l-a găsit că predă prost la clasă. Profesorul poate dea vina pe elevi că sunt slabi şi e silit să coboare nivelul, inspectorul este şi el delăsător şi se formează un cerc vicios. Conducerea şcolii are interesul să aibă profesori şi elevi, statul are interesul ca elevii să nu stea singuri, dar ce învaţă acei elevi in timpul orelor, nu interesează pe nimeni. Cel mult ar putea să-i intereseze pe părinţi dar nici ei nu au nicio putere”, consideră acesta.
Mircea Dumitru: Nu universităţile sunt problema
Prof.dr. Mircea Dumitru, fost ministru al Educaţiei, admite că profesia de cadru didactic în preuniversitar nu mai oferă de mult timp un statut social şi material satisfăcător. „Şi de aceea nu a fost atrăgătoare pentru cei cu o bună pregătire didactică şi de specialitate. Mult timp ştiu că s-a făcut un fel de selecţie negativă, prin anii 1990, chiar 2000, în sensul că mergeau în învăţământ cei care nu puteau să meargă în alte posturi care erau mult mai competitive şi mai bine plătite. Dar cred că nu universităţile reprezintă problema aici”, consideră universitarul. „Ar trebui văzut exact unde au luat candidaţii note mai mici? La partea de specialitate sau la cea de didactică? Dacă s-au luat note foarte mici la partea de specialitate este într-adevăr trist şi deprimant. Pentru că dacă eşti profesor de matematică, de chimie sau de ştiinţe sociale se presupune totuşi că trebuie să fi studiat în şcoală acele lucruri şi le poţi preda. Iar atunci când eşti evaluat, poţi arăta că ai o competenţă deosebită pe partea ştiinţifică. Dar cred că, în continuare pregătirea pentru acest examen este făcută nesistematic, nesatisfăcător, cu puţin timp înainte şi de aceea candidaţii nu dau rezultatele pe care noi le dorim”, consideră Mircea Dumitru.
Masteratul didactic, una dintre soluţiile salvatoare
Potrivit acestuia, masteratul didactic de doi ani ar putea fi o soluţie de remediere a situaţiei. „Vom vedea dacă va fi o soluţie de succes pentru profesorii şcolilor româneşti în viitor. Ne aşteptăm ca aici să se producă un salt calitativ. În acest moment există un consorţiu de universităţi selectate de Ministerul Educaţei care pune în practică acest program, început anul trecut. Se presupune că este o formare solidă pentru cariera didactică, în ton cu ce se întâmplă în ţări din Europa unde profesia de profesor de liceu şi de gimnaziu este cu totul altfel valorizată şi în care sunt oameni foarte bine pregătiţi”, conchide Mircea Dumitru.
Cîmpeanu: Rezultate triste şi îngrijorătoare
Şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, s-a declarat dezamăgit de rezultatele de la examenul de titularizare. „20% din note au fost sub 5. Este un rezultat în egală măsură trist şi îngrijorător. Pentru că numărul celor înscrişi a fost peste 34.000, din care au fost prezenţi peste 27.000, dar note au fost acordate doar petru 25.000 de lucrări. Din cei prezenţi, mai puţin de 45% au obţinut note peste 7. Nu au fost subiecte mai grele decât în anii trecuţi. Consider că motivul este scăderea continuă a atractivităţii profesiei de dascăl, generată atât de aspecte care ţin atât de prestigiul carierei didactice cât şi de considerente de ordin salarial şi alte condiţii de muncă. Este o profundă inechitate între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban, inechitate care s-a accentuat e parcursul perioadei de criză”, a comentat ministrul Cîmpeanu.
Oficialul de la Educaţie consideră că este nevoie de măsuri integrate nu numai la nivelul Ministerului Educaţiei pentru a schimba acest trend descendent şi a avansat 1 octombrie ca termen pentru un pachet legislativ de măsuri în acest sens în cadrul proiectului România educată.
Ca exemplu de măsură care s-ar impune ar fi modificarea sistemului de finanţare, astfel încât diferenţele dintre mediul urban şi cel rural să se micşoreze, inclusiv din perspectiva salarizării, a detaliat Cîmpeanu:
Rata notelor peste 7 obţinute de candidaţii la titularizare: 44,47%, în 2021; 58,66%, în 2020, 46,86%, în 2019, 47,40%, în 2018
Se încarcă comentariile...
