Care este miza grevei din Educație

Sătui să „li se mai dea câte o sută de lei“, profesorii par deciși să nu facă niciun pas înapoi în conflictul declanșat pe 22 mai. Ei cer cu insistență ca Guvernul să-și asume Educația drept prioritate națională și să emită o Ordonanță de Urgență în baza căreia salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie. Acest lucru va ridica baza de calcul pentru toți dascălii.

Profesorii din preuniversitar câștigă puțin FOTO Inquam Photos

Prevederea a fost scoasă din textul Legii învățământului preuniversitar și nu și-a găsit loc în Ordonanța de Urgență promovată de Executiv joi, într-o ședință extraordinară în urma căreia li s-au oferit profesorilor 1.000 de lei brut în plus la salariu de la 1 iunie, respectiv 400 de lei brut pentru personalul nedidactic. Sindicatele spun însă că e prea puțin și că nu au nicio garanție că în viitoarea lege a salarizării programată pentru vara acestui an prevederea care poziționează avantajos salariul profesorului în grilă va fi inclusă. Iar în promisiuni profesorii nu mai vor să creadă, întrucât au trebuit să lupte și pentru drepturile lor financiare prevăzute în actuala lege a salarizării, care, deși a fost adoptată în 2017, și-a produs efectele în 2022.

Potrivit legislației în vigoare, salariul mediu brut actual este de 6.789 de lei, adică în jur de 4.000 de lei net. Profesorii cer ca acesta să fie salariul unui profesor debutant, salarizarea întregului personal didactic urmând să se facă progresiv, în raport cu vechimea în învățământ, cu studiile avute și cu funcția ocupată. În acest moment, doar un profesor cu o vechime de 25 de ani la catedră, sau mai mare, ajunge să câștige 4.500 de lei net pe lună sau mai mult. Adică, doar cei aflați la finalul carierei.

Excluderea atât din lege, cât și din OUG a acestei prevederi a fost interpretată de sindicatele din Educație ca o neasumare a Executivului de a o include în noua lege a salarizării.

„Suntem solidari cu profesorii noștri”

Chiar dacă greva prelungită riscă să afecteze încheierea anului școlar și derularea examenelor naționale la datele fixate de Ministerul Educației, Asociația Elevilor din Constanța, împreună cu alte cinci asociații ale elevilor – Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM) –, a trimis duminică un comunicat în care își exprimă „susținerea integrală față de revendicările sindicatelor profesorilor“.

La acestea se adaugă și altele, printre care demisia ministrului Educației, Ligia Deca, și creșterea la 6% din PIB pentru Educație. „Ne exprimăm susţinerea integrală faţă de revendicările lor şi de orice demers civic, inclusiv grevă, care are ca scop asigurarea finanţării corespunzătoare educaţiei. Suntem solidari cu profesorii noştri şi condamnăm ferm batjocura Guvernului faţă de educaţie din ultimii ani. Lupta pentru educaţie de calitate aparţine întregii societăţi, iar în acest sens facem apel la toţi actorii implicaţi: elevi, părinţi, profesori, să se unească în lupta pentru acest ideal. Este prilejul să solicităm cu toţii o finanţare adecvată a învăţământului, din perspectiva salariilor şi nu numai“, se arată în comunicatul elevilor din Constanța.

Nu sunt primele voci care cer demisia ministrului. Săptămâna trecută, Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, i-a cerut lui Deca să plece de la cârma Educației, în urma eșecului negocierilor cu sindicatele. „E complet depășită de funcție“, este de părere Preda.

Rugați luni de jurnaliști să precizeze care va fi proporția cadrelor didactice care vor lucra astăzi sau dacă au în vedere o variantă în care examenele naționale să poată fi organizate și în condițiile conflictului de muncă, reprezentanții Ministerului Educației nu au oferit niciun răspuns.

Sindicatele: Budăi, demisia!

Deca nu este singura membră a Executivului căreia i se cere să plece. Marius Budăi, ministrul Muncii și cel care ar trebui să pună pe hârtie noua lege a salarizării, este contestat și el de sindicate. „Conflictul social amplu existent astăzi în România şi care cuprinde din ce în ce mai multe categorii socio-profesionale este rezultatul direct al unor decizii politice greşite (precum mutarea integrală a poverii fiscale asupra lucrătorilor); al lipsei de responsabilitate a guvernanţilor, care au produs şi întreţinut un adevărat haos legislativ, prin adoptarea de legi pe care apoi le-au blocat de la aplicare şi prin întreţinerea unor inechităţi majore în societate; al incompetenţei promovate la toate nivelurile de decizie; al lipsei de consultare cu partenerii sociali. În fapt, lipsa unei consultări reale este sursa principală a tuturor conflictelor. Obstrucţionarea dialogului social şi atitudinea arogantă a guvernanţilor au dus la blocajele actuale ce au amplificat nemulţumirile lucrătorilor“, se arată în scrisoarea deschisă a CNS Cartel ALFA.

Potrivit sindicaliștilor de la ALFA, ministrul Muncii poartă discuții cu diverși parteneri sociali, aleși după criterii personale și nu după criteriile legii dialogului social. „Nu doar incompetenţa domnului Budăi ne-a adus în acest prag, ci şi lipsa de preocupare, empatie şi solidaritate cu oamenii muncii, ruptura majoră dintre clasa politică şi cetăţeni. Politicienii tratează sindicaliştii din Educaţie precum un cartof fierbinte, l-au pasat de la unul la celălalt, fără a zice ceva clar. Accentul se pune pe „nevoia de terminare a grevei“ şi nu pe soluţionarea problemelor şi a cauzelor acestora“, se mai arată în document.

În acest moment, doar un profesor cu o vechime de 25 de ani la catedră, sau mai mare, ajunge să câștige 4.500 de lei net pe lună sau mai mult

Bijuteriile lui Carmen Iohannis pun paie pe focul grevei profesorilor

O nouă controversă își face simțită prezența în relația deja tensionată dintre Președintele României și greviștii din Educație. Iar motivul este cât se poate de surprinzător: moda. Lăudată de pasionații de modă pentru ținuta aleasă pentru evenimentul la care a participat în weekendul 2-4 iunie 2023, în Germania, Carmen Iohannis – soția Președintelui – este, în schimb, aspru criticată de colegii de breaslă. Profesorii consideră o sfidare afișarea cu bijuterii care valorează „cât salariul unui profesor pe-un an“, însă ar fi vorba de salariul brut, mai spun aceștia. S-a întâmplat sâmbătă, 3 iunie 2023, la ceremonia de la Düsseldorf în cadrul căreia președintele României, Klaus Iohannis, a primit Premiul Civic German din partea Fundației Civice Bad Harzburg.

Controversa, declanșată de mândria bijuteriilor

La evenimentul amintit, Carmen Iohannis a purtat o ținută roz realizată de creatoarea de modă Maria Marinescu, rochia fiind accesorizată cu un colier și cu cercei cu diamante Malvensky, ținuta fiind apreciată de criticii de modă. Compania de bijuterii Malvensky a și postat, de altfel, mai multe fotografii cu soția președintelui purtând colierul și inelul alese pentru acest eveniment.

„Prima Doamnă a României, Carmen Iohannis, a ales să-și completeze ținuta elegantă cu o selecție excepțională de bijuterii din colecția Malvensky Grace Diamonds. Suntem mândri să creăm piese atemporale care onorează și celebrează frumusețea și individualitatea unică a celor care le poartă“, este mesajul care însoțește fotografiile.

Din postarea care a fost preluată și distribuită pe diverse grupuri nu reiese dacă bijuteriile i-au fost împrumutate primei doamne sau sunt achiziționate. Este vorba despre un colier din aur alb de 18 carate, cu diamante albe, cu un preț de catalog de 48.000 de lei, și un inel din aur alb cu diamante albe care și acesta costă 12.500 de lei.

În fața acestei informații, profesorii au lăsat pentru o vreme deoparte revendicările și s-au dezlănțuit la adresa familiei Iohannis în comentariile de pe internet: „Din vocație le-a plătit!“, „Salariul unui profesor pe-un an“, „Din salariul ei de 3 mii și ceva?! Nu creeeed...“, „Le-a avut uitate într-un sertar din lada de zestre... era într-una din cele șase case pe care nu le-a mai vizitat de mult“ sunt doar câteva dintre zecile de comentarii pe care le-a adunat o postare dintr-un grup privat, „Învățământ Preuniversitar“, cu peste 50.000 membri. În alte comentarii s-a întrecut cu mult măsura, autorii mesajelor fiind însă avertizați că statutul de profesor îi obligă să se exprime civilizat și să păstreze decența.

Profesorii au anunțat duminică, 4 iunie 2023, prin intermediul liderilor celor două federații din învățământul preuniversitar, FSE „Spiru Haret“ și FSLI, că nu renunță la greva generală, considerând nemulțumitoare creșterea de salariu cuprinsă în OUG 53/2023. Salariații din Educație sunt supărați pentru că „li se aruncă firimituri“, în vreme ce altor familii ocupaționale li se răspunde solicitărilor conform așteptărilor acestora.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis, care a calificat drept „îndrăzneală“ punerea în pericol a derulării examenelor naționale la datele stabilite inițial, i-a deranjat însă și mai tare și, spun aceștia, îi motivează să nu renunțe la greva generală până când tuturor revendicărilor lor nu li se vor găsi soluții. De aceea, hashtagul (mottoul) sub care se desfășoară pe mai departe această grevă este „#îndrăznesc“. (Alina Mitran)