Bacalaureat 2024, sesiunea din toamnă. Cum ar fi trebuit scris eseul la Istorie pentru o notă de 10

Subiectele care au picat la Istorie în această sesiune de toamnă a Bacalaureatului au avut un nivel mediu de dificultate, a precizat pentru Adevărul profesorul Corneliu Riegler. Eseul de la subiectul trei ar fi putut însă să-i pună în încurcătură , căci necesita cunoștințe aprofundate. Iată cum ar fi trebuit elevii să trateze cerințele acestuia pentru a obține nota 10.

Eseul de la Istorie i-a pus pe elevi în dificultate. Sursa foto: arhivă

„Eseul este un subiect care se referă la evoluția politică a României în prima jumătate a secolului XX. Trebuie să spunem că intervalul cronologic strict este 1901-1950. Deci, elevii n-aveau voie să depășească acest interval”, explică profesorul. 

Cât despre cerințe, acestea presupuneau următoarele lucruri: în primul rând, prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în anul 1918 pentru realizarea României Mari. „Aici, elevii puteau alege unul dintre cele trei evenimentele care au favorizat Marea Unire și anume: Unirea Basarabiei, Unirea Bucovinei sau Unirea Transilvaniei și a Banatului, la alegere. Primul eveniment este Unirea Basarabiei, 27 martie 1918, apoi Unirea Bucovinei, 15 noiembrie 1918 și Unirea Transilvaniei și Banatului la 18 noiembrie sau, pe stilul nou al calendarului, la 1 Decembrie, când sărbătorim și Ziua Națională”, continuă dascălul. 

Elevii au avut libertate totală să caracterizeze cele două Constituții

A doua cerință a eseului era menționarea a două Constituții ale României adoptate în perioada 1920-1940. „ Aici nu e vorba despre două Constituții, ci despre cele două Constituții, pentru că în intervalul 1920-1940 elevii nu puteau alege decât două și anume: Constituția Democratică din 1923, adoptată sub regele Ferdinand și Constituția Dictatorială, adoptată în 1938 de către regele Carol al Doilea”. Subiectul mai cerea și câte un aspect referitor la fiecare dintre acestea. „Baremul preciza orice aspect. Deci, elevii au avut aici libertate totală să caracterizeze aceste Constituții”, mai precizează dascălul.  „La cea din 1923, de exemplu, elevii puteau spune că are un caracter democratic, că prevede principiul separării puterilor în stat, puteau aminti despre pluralismul politic etc. Cea Dictatorială putea fi caracterizată ca încălcând principiul separării puterilor în stat”. 

Apoi, elevii au avut de precizat o acțiune desfășurată în România între anii 1946-1947. „În 1946 se puteau referi la falsificarea legilor parlamentare, în 1947 aveau două evenimente importante: abdicarea regeluii Mihai și proclamarea Republicii Populare Române”. 

Ultima cerință a eseului: formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic instaurat în România în anul 1948. „Un punct de vedere putea fi că în acest an s-a inaugurat regimul stalinist condus de Gheorghiu-Dej, iar un fapt istoric care să ajute la tratarea acestui subiect ar fi adoptarea Constituției din 1948, dar nu doar acest lucru. Căci tot în anul 1948 se produce și naționalizarea și tot în anul 1948 se înființează și securitatea”, a mai explicat profesorul Corneliu Riegler.