Vicepremierul Matteo Salvini spune că a „făcut un serviciu“ Italiei blocând pe mare un vas cu migranţi în 2019

Vicepremierul italian Matteo Salvini a estimat vineri că a "făcut un serviciu" Italiei blocând, în vara lui 2019, pe mare un vas cu migranţi, în perioada în care era ministru de interne, relatează AFP.

Matteo Salvini nu consideră că a greșit FOTO EPA-EFE

"Consider că am făcut un serviciu util ţării. Îmi asum pe deplin ceea ce am făcut cu rezultate pe care nu le-am mai obţinut niciodată, nici înainte şi nici ulterior, nu doar în materie de luptă împotriva traficului de persoane, dar mai ales în materie de vieţi salvate", a declarat Salvini în cadrul procesului care îl vizează din octombrie 2021 la Palermo, în Sicilia şi care urmează să stabilească dacă a împiedicat în mod ilegal debarcarea migranţilor într-un port italian, relatează Agerpres.

Salvini - liderul formaţiunii antimigranţi Liga şi aliat al premierului Giorgia Meloni - respinge ferm acuzaţiile ce i se aduc de privare de libertate şi abuz de putere. Potrivit acuzării, el şi-a utilizat poziţia de ministru pentru a bloca pe mare 147 de migranţi, refuzând să permită debarcarea lor de pe nava de salvare a ONG-ului spaniol Open Arms, cu toate că starea lor de sănătate se degrada rapid.

Actualul vicepremier italian riscă până la 15 ani de închisoare pentru "sechestrare" de persoane, cu circumstanţa agravantă a prezenţei de minori la bordul navei umanitare.

  "E clar: mai puţine plecări, mai puţini morţi”

Cunoscut pentru poziţiile sale populiste, Matteo Salvini (50 de ani) a folosit în repetate rânduri atacuri la adresa migranţilor pentru a-şi întări capitalul politic.

"E clar: mai puţine plecări, mai puţini morţi, mai puţini răniţi, mai puţine drame şi mai puţini bani pentru traficanţi", a argumentat acesta. El a asigurat că în cadrul acestei politici traversările migranţilor au scăzut cu 90%, iar decesele s-au diminuat cu jumătate.

Cifrele Ministerului de Interne italian arată că circa 120.000 de migranţi au ajuns pe coastele italiene în 2017, circa 23. 400 în 2018 şi 11.500 în 2019; statisticile Organizaţiei internaţionale pentru migraţie (OIM) a ONU arată la rândul lor că 2.337 de migranţi au murit sau au fost daţi dispăruţi în 2018 pe Marea Mediterană - în ansamblu, nu doar în apele din largul Italiei -, în 2019 acest număr a fost de 1.885, în 2020 - 1.449, iar în 2021 - 2.048.

În timp ce făcea parte din primul guvern al lui Giuseppe Conte (iunie 2018 - august 2019), Salvini a impus închiderea porturilor italiene pentru navele ONG-urilor care salvează migranţi. El şi-a justificat această politică prin raţiuni de securitate, susţinând că este vorba de lupta împotriva traficanţilor care organizează transporturi de migranţi în ambarcaţiuni supraîncărcate şi nesigure.

Presiune morală pentru a ceda

Vineri, el a reiterat că decizia de a nu permite vasului Open Arms să acosteze a fost luată cu acordul întregului guvern. La rândul său, Giuseppe Conte a declarat anterior la tribunal că el a făcut apel la evacuarea minorilor neînsoţiţi şi a exercitat o "presiune morală" asupra lui Salvini ca acesta să cedeze.

Membri ai organizaţiei Open Arms au explicat la rândul lor la tribunal că sănătatea fizică şi mintală a migranţilor era în pericol, la bord fiind şi o epidemie de scabie, iar unii s-au aruncat din disperare în mare.

După ce au fost blocaţi la bord timp de trei săptămâni, migranţii de pe vasul spaniol au fost autorizaţi printr-o decizie a justiţiei să debarce pe insula italiană Lampedusa, în largul Tunisiei. Evenimentele s-au derulat într-un climat de criză politică, după ce Salvini îşi retrăsese sprijinul pentru guvernul de atunci, în tentativa de a provoca noi alegeri şi să le câştige. Giuseppe Conte a reuşit însă în cele din urmă să formeze o nouă coaliţie fără Liga lui Salvini, iar în 2020 Senatul italian a votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare a fostului ministru.

Giorgia Meloni, o politică dură

Actualul guvern ultraconservator al Giorgiei Meloni a adoptat tot o linie dură faţă de ONG-urile care salvează migranţi, care acum sunt obligate să-i debarce imediat într-un anumit port care le este desemnat şi care de multe ori este foarte departe de locul în care au fost salvaţi migranţii, nu mai pot rămâne în acel loc şi nici să ajute între timp alţi eventuali migranţi naufragiaţi.

Totuşi, această politică nu pare să dea rezultate deocamdată, peste 157.000 de migranţi sosind în Italia pe parcursului anului trecut, faţă de 105.000 în 2022, notează AFP.