50 de lideri se reunesc la Dublin pentru un summit european major. Războiul din Ucraina și securitatea continentului, în centrul discuțiilor

Războiul din Ucraina, securitatea continentului și viitorul relațiilor transatlantice se numără printre principalele teme ale reuniunii Comunității Politice Europene, organizată la Dublin. Summitul are loc într-un moment de intensificare a eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului și de preocupare în creștere față de amenințările la adresa securității europene.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a ajuns deja la Dublin Foto: X@MarketPulse24X

Aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern se reunesc joi în capitala Irlandei, la cea de-a noua întâlnire a Comunității Politice Europene (CPE), într-un context dominat de războiul din Ucraina și de discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate a Europei.

Premierul irlandez Micheál Martin găzduiește reuniunea, considerată cea mai amplă operațiune diplomatică și de securitate organizată vreodată de statul irlandez.

Evenimentul face parte din mandatul de șase luni al Irlandei la președinția Consiliului Uniunii Europene și reunește lideri din statele membre ale UE, dar și din țări europene din afara blocului comunitar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns la Dublin miercuri seară și a avut o întrevedere cu premierul irlandez, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul „neclintit” acordat Ucrainei.

Liderul de la Kiev a declarat că așteaptă informații din partea emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, după negocierile recente dintre Rusia și Ucraina, desfășurate la Abu Dhabi.

Premierul britanic Andy Burnham urmează să participe, la rândul său, la reuniune, după ce a luat parte la conferința ONU privind clima COP31, organizată în Turcia.

Acesta este așteptat să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei și să discute despre amenințările hibride la adresa securității europene. De asemenea, va coprezida o reuniune dedicată securității și apărării, va participa la o întâlnire privind Ucraina și va avea o serie de întrevederi bilaterale.

În paralel, summitul readuce în atenție și viitorul relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, în perspectiva unei reuniuni europene programate la Bruxelles săptămâna viitoare, scrie The Independent.

Ucraina, prioritatea summitului european

Războiul din Ucraina, ajuns în al cincilea an, va domina agenda reuniunii, pe fondul intensificării eforturilor administrației Trump de a relansa procesul diplomatic.

Președintele Volodimir Zelenski va prezenta liderilor europeni un bilanț al celor două zile de negocieri desfășurate la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Rusiei, Ucrainei și Europei.

În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a acceptat ca liderii UE să discute vineri posibilitatea desemnării unui emisar european pentru procesul de pace din Ucraina.

Potrivit unei surse europene, discuțiile inițiale se vor concentra asupra structurii și mandatului unei asemenea funcții. Desemnarea unei persoane pentru acest rol ar urma să fie amânată până la următorul summit, programat în decembrie.

Zelenski a cerut însă Uniunii Europene să finalizeze procesul până la sfârșitul lunii noiembrie, astfel încât Europa să poată participa la negocieri la nivelul liderilor politici, scrie EUObeserver.

Președintele ucrainean și-a exprimat totodată îndoielile privind disponibilitatea reală a Moscovei de a negocia pacea.

El a criticat poziția negociatorilor ruși, care ar fi susținut că Rusia controlează deja aproximativ jumătate din regiunea Donbas, deși o parte importantă a teritoriului respectiv se află încă sub control ucrainean.

Zelenski a atras atenția și asupra duratei reduse a ultimei sesiuni de negocieri de la Abu Dhabi, care nu a depășit două ore.

„Indiferent de evoluția negocierilor de pace, Europa va fi alături de Ucraina. Sancțiunile împotriva Moscovei rămân în vigoare și vor fi consolidate”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la Paris.

Cine va reprezenta Europa la negocierile cu Rusia?

Reuniunea de la Dublin are loc pe fondul unor dezacorduri între liderii europeni privind modul în care continentul ar trebui reprezentat în eventualele negocieri cu Moscova.

Premierul italian Giorgia Meloni a criticat recent ceea ce a descris drept dezorganizarea structurilor diplomatice europene implicate în gestionarea războiului.

La rândul său, Polonia a contestat formatul de negociere cunoscut sub numele de „Shell Bay”, denumit astfel de administrația americană după un club de golf din Florida. În cadrul acestuia, reprezentanți ai Franței, Germaniei și Marii Britanii au discutat în numele Europei.

„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capul statelor din Europa de Est”, a declarat ministrul polonez de externe, Radek Sikorski.

Disputa reflectă o preocupare mai amplă: statele europene din flancul estic se tem că interesele lor de securitate ar putea fi insuficient reprezentate într-un eventual acord negociat de marile puteri occidentale cu Moscova.

Un forum diplomatic cu o miză tot mai mare

Comunitatea Politică Europeană a fost creată în 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, ca răspuns la invazia rusă la scară largă în Ucraina.

Scopul său este de a reuni liderii statelor membre și nemembre ale Uniunii Europene într-un cadru informal, pentru discuții politice și strategice privind provocările comune ale continentului.

Formatul include aliați NATO precum Islanda, Turcia, Norvegia și Regatul Unit, precum și Ucraina, Republica Moldova și state din Caucazul de Sud.

Inițial, reuniunile au fost privite cu scepticism și considerate simple forumuri de discuții, întrucât nu se încheie cu declarații comune obligatorii sau planuri de acțiune convenite de participanți.

De asemenea, unele state candidate la aderarea la UE s-au temut că noua structură ar putea deveni încă o etapă de așteptare înaintea integrării propriu-zise în Uniune.

În timp, însă, formatul și-a consolidat importanța diplomatică.

Caracterul informal le permite liderilor să discute direct despre consecințele războiului din Ucraina, migrație, atacuri cibernetice, securitate energetică și impactul conflictelor internaționale asupra economiilor europene.

Reuniunea organizată la Palatul Blenheim, în Marea Britanie, în 2024, a contribuit la îmbunătățirea atmosferei dintre Londra și capitalele europene după Brexit. Summitul de la Budapesta le-a oferit, la rândul său, liderilor europeni ocazia de a-și coordona pozițiile înaintea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Forumul facilitează și discuții bilaterale discrete privind tensiuni regionale, precum cele dintre Armenia și Azerbaidjan, Turcia și Cipru sau Serbia și Kosovo.

La reuniunea de la Dublin sunt așteptați peste 50 de lideri, inclusiv premierul canadian Mark Carney, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și lidera opoziției belaruse, Sviatlana Țihanouskaia.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, nu va participa, din cauza reuniunii COP31 de la Antalya. Premierul spaniol Pedro Sánchez este implicat în campania electorală pentru alegerile anticipate, în timp ce premierul belgian Bart De Wever se confruntă cu negocieri bugetare interne.

„Vremurile dificile impun noi oportunități pentru un dialog privilegiat”, a declarat Sébastien Maillard, de la institutul Chatham House.

Potrivit acestuia, Comunitatea Politică Europeană oferă posibilitatea unei perspective continentale mai largi, care include state de la Islanda și Groenlanda până la Regatul Unit și Turcia, indiferent de apartenența lor la Uniunea Europeană.

Securitatea Europei, dincolo de războiul din Ucraina

Pe lângă conflictul din Ucraina, liderii vor aborda amenințările hibride, securitatea economică, competitivitatea europeană, inteligența artificială, costurile energiei și apărarea.

Un alt subiect important va fi consolidarea rezilienței democratice și combaterea ingerințelor străine și a dezinformării.

Tema este deosebit de relevantă în perspectiva alegerilor care urmează să aibă loc în numeroase state membre ale Uniunii Europene în anul viitor.

Președintele Consiliului European, António Costa, intenționa să acorde o atenție specială suveranității europene în domeniul inteligenței artificiale. Pentru aceasta, a invitat doi experți să participe la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu liderii europeni.

Printre aceștia se numără Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel și unul dintre pionierii inteligenței artificiale, cunoscut drept „nașul AI” pentru activitatea sa în domeniul cercetării desfășurate la Google.

Cu toate acestea, războiul din Ucraina și inițiativa diplomatică americană de a pune capăt conflictului riscă să eclipseze dezbaterea privind viitorul tehnologic al Europei, notează RTE.

Zelenski: presiunea americană asupra Rusiei va fi decisivă

Participarea Ucrainei la summitul de la Dublin are loc într-un moment important pentru evoluția negocierilor de pace.

Zelenski va avea un rol central în prima sesiune plenară, alături de premierul irlandez Micheál Martin și de președintele Consiliului European, António Costa.

Irlanda a ajuns astfel să aibă un rol indirect în procesul diplomatic, după ce emisarii speciali ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au deplasat azi la Moscova pentru a-l informa pe Vladimir Putin despre discuțiile de la Abu Dhabi, urmând apoi să ajungă la Dublin pentru a-i transmite lui Zelenski răspunsul liderului rus.

Până în prezent, principalul rezultat concret al negocierilor pare să fie un acord de principiu privind un schimb amplu de prizonieri. Nu au fost însă anunțate progrese majore în privința încetării războiului.

Jared Kushner a declarat că mediatorii americani încearcă să identifice interesele comune ale celor două părți și să găsească o cale către pace.

După întâlnirea cu premierul irlandez, Zelenski a afirmat că evoluția negocierilor depinde în mare măsură de disponibilitatea președintelui Trump de a exercita presiuni asupra Rusiei.

„Ne confruntăm cu atacuri de amploare. Desigur, dorim să obținem rezultate până la sfârșitul acestui an și vom face tot ce ne stă în putere pentru ca acest lucru să se întâmple”, a declarat liderul ucrainean.

El a subliniat că succesul procesului diplomatic depinde de „voința părții americane de a exercita presiuni asupra Rusiei” și de modul în care Washingtonul își desfășoară dialogul cu Moscova.

Premierul irlandez Micheál Martin a condamnat intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și a obiectivelor civile din Ucraina.

El a descris aceste atacuri drept „barbare” și „odioase”, exprimându-și solidaritatea cu populația ucraineană și admirația pentru rezistența acesteia.

„Pot fi obosiți de război, dar continuă să reziste, în pofida tuturor încercărilor prin care au trecut. Merită sprijinul nostru. Merită ajutorul nostru pentru a-și menține economia și societatea funcționale. Mai presus de toate, merită o pace justă și durabilă”, a afirmat premierul irlandez.

Cea mai amplă operațiune de securitate din istoria Irlandei

Organizarea summitului presupune un efort logistic și de securitate fără precedent pentru autoritățile irlandeze.

Peste 50 de delegații și aproximativ 500 de participanți sunt așteptați la Dublin, unde reuniunea Comunității Politice Europene va fi urmată vineri de o întâlnire informală a liderilor Uniunii Europene.

Operațiunea de securitate, coordonată de An Garda Síochána, poliția națională irlandeză, este considerată mai amplă decât cele organizate cu ocazia vizitelor președinților americani în Irlanda.

Potrivit autorităților, întregul personal al poliției va fi implicat, fie direct în asigurarea securității evenimentelor din Dublin, fie în menținerea activității polițienești în restul țării.

Pe parcursul a 72 de ore vor fi efectuate peste 15.000 de ture de câte 12 ore. Pentru susținerea operațiunii vor fi asigurate peste 35.000 de mese calde.

Polițiștii vor beneficia de echipamente suplimentare, inclusiv motociclete, autospeciale, uniforme și sisteme moderne de detectare și neutralizare a dronelor.

Măsurile de securitate au fost intensificate și pe fondul unor alerte recente privind amenințări cu bombă care au vizat mai multe instituții media irlandeze, inclusiv postul public RTÉ, precum și companii aeriene precum Aer Lingus și Ryanair.

Deocamdată, nu există dovezi concludente care să stabilească originea acestor amenințări. Cu toate acestea, există suspiciuni că ele ar putea face parte din campania de război hibrid desfășurată de Rusia împotriva statelor europene care sprijină Ucraina.

În septembrie 2025, înaintea precedentei reuniuni a Comunității Politice Europene găzduite de un stat membru al UE, aeroportul din Copenhaga și mai multe baze militare daneze au fost vizate de incidente cu drone, a căror origine nu a fost clarificată.

Un summit informal, dar cu mize politice majore

Premierul Micheál Martin va întâmpina oficial liderii europeni în cadrul unei ceremonii de primire programate în cursul dimineții.

După sosire, șefii de stat și de guvern se vor reuni într-un spațiu informal, denumit „Leaders' Lounge”, unde vor putea purta discuții bilaterale și multilaterale.

Organizatorii consideră că tocmai acest format restrâns reprezintă unul dintre principalele avantaje ale reuniunii. Spre deosebire de summit-urile oficiale ale Uniunii Europene, liderii nu sunt însoțiți permanent de echipe numeroase de consilieri și funcționari.

Nu va exista nici o declarație comună obligatorie, a cărei negociere să consume săptămâni întregi.

Prima sesiune plenară va fi urmată de dezbateri tematice coordonate de câte doi lideri – unul dintr-un stat membru al UE și celălalt dintr-o țară din afara Uniunii.

Tema generală a reuniunii este „Europa: puternică, sigură și conectată”.

După discuțiile oficiale, liderii vor participa la întâlniri dedicate sprijinirii Ucrainei și Republicii Moldova. Seara, aceștia vor lua parte la o cină și la un eveniment cultural organizat la Galeria Națională a Irlandei.

Guvernul irlandez dorește ca reuniunea să se desfășoare fără incidente, mai ales în condițiile în care negocierile privind Ucraina și sosirea de ultim moment a emisarilor americani au sporit vizibilitatea diplomatică a summitului.

Pregătirile au durat doi ani, însă președinția irlandeză a Consiliului UE va continua și după încheierea evenimentului, cu reuniunea informală a Consiliului European de vineri și alte 24 de reuniuni ministeriale oficiale programate până la finalul mandatului.

Dispute privind finanțarea Ucrainei și viitorul buget european

În spatele agendei oficiale se află însă divergențe importante între statele membre ale Uniunii Europene.

Una dintre cele mai dificile probleme este finanțarea Ucrainei, alături de negocierile privind dimensiunea și structura viitorului buget multianual al UE.

Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro anul viitor, iar Uniunea Europeană dorește ca parteneri importanți precum Canada, Japonia și Regatul Unit să contribuie într-o măsură mai mare.

În același timp, cancelarul german Friedrich Merz a provocat îngrijorare în mai multe capitale europene după ce a sugerat că Berlinul ar putea refuza să susțină următorul buget european pe șapte ani dacă unele state beneficiare din Europa de Est nu sprijină finanțarea Ucrainei.

Aceste divergențe riscă să umbrească discuțiile de la Dublin, chiar dacă nu figurează oficial printre principalele puncte ale agendei.

Summitul are loc, așadar, într-un moment în care Europa trebuie să gestioneze simultan presiunea războiului din Ucraina, incertitudinile privind angajamentul american față de securitatea continentului și propriile dezacorduri politice și financiare.