Cei 155 de miliardari ai Rusiei au o avere record, dar nu au influență politică. Cum își imaginează viață după Putin?
Rusia are mai mulți miliardari ca oricând, iar averea lor însumează aproape 700 de miliarde de dolari. Totuși, cei mai bogați ruși nu au nicio putere politică, iar mulți dintre ei se tem să vorbească. Analiștii spun că, în tăcere, unii încep să se gândească la Rusia de după Putin.

La câteva ore după ce a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a adunat pe cei mai bogați oameni ai Rusiei în Sala Ecaterina din Kremlin, un spațiu imens.
Peste trei duzini dintre ei stăteau înghesuiți de-a lungul unui perete, cu măști de protecție din cauza pandemiei de Covid. Un reporter al unui ziar rusesc i-a descris drept „palizi și nedormiți“. Când a intrat, Putin s-a așezat la capătul opus al sălii, lăsând un spațiu uriaș între el și oamenii de afaceri. Ca de obicei, nu purta mască.
Folosind limbajul său codat, obișnuit, le-a făcut înțeles că se așteaptă ca ei să sprijine războiul.
„Aș vrea să vă cer să arătați înțelegere față de ceea ce se întâmplă“, a spus el, „și să colaborați cu guvernul pentru a găsi instrumentele care să sprijine producția, economia, locurile de muncă.“
În înregistrarea video a întâlnirii, publicată de Kremlin, niciunul dintre miliardarii invitați nu a scos un cuvânt.
Tăcerea a devenit o trăsătură a super-bogaților Rusiei. În deceniile de domnie ale lui Putin, ei au învățat că a-ți spune părerea poate costa scump. În 2003, magnatul petrolier Mihail Hodorkovski, pe atunci cel mai bogat om din Rusia, care finanța mai multe grupări de opoziție, l-a acuzat pe Putin că patronează o corupție generalizată. Următorii zece ani i-a petrecut după gratii, condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și delapidare, o avertizare pentru alți posibili critici. El a negat acuzațiile.
Iar chiar dacă unii dintre magnați au avut obiecții față de război, de regulă și le-au păstrat pentru ei.
Dar chiar și în această tăcere se aud șoapte: unii membri ai elitei de afaceri, odinioară puternică, par să-și imagineze o Rusie de după Putin. Se întreabă dacă, odată ce președintele va părăsi funcția sau va muri, țara ar putea semăna mai mult cu cea din anii ’90, când oligarhii se bucurau de roadele puterii, sau chiar dacă ar putea prinde rădăcini o viață politică mai sănătoasă, relatează BBC.
Jurnalistul Arkadi Ostrovski, un cunoscut observator al Kremlinului la The Economist, care a petrecut recent ore întregi intervievându-l pe unul dintre cei mai bogați ruși, spune că simte că are loc „o schimbare istorică, politică“ în felul în care ultra-bogații văd viitorul țării.
Magnați neliniștiți
Prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, a dat naștere unei noi forțe puternice pe scena internă: oameni care au profitat de sfârșitul comunismului, s-au îmbogățit extraordinar și au vrut apoi să controleze politicienii în folos propriu. Au fost numiți „oligarhi“, de la expresia din greaca veche pentru „cei puțini care conduc“. Aveau bani, ceea ce însemna atunci putere.
Era „anilor ’90 sălbatici“ este perioada în care au apărut pe scenă așa-numiții „noii ruși“. Companii uriașe de stat au fost scoase la vânzare, iar oameni cu relațiile potrivite au devenit milionari, chiar miliardari, aproape peste noapte. Corupția era generalizată iar crimele la comandă erau frecvente.
Însă aproape imediat după ce a fost ales pentru prima dată președinte, în 2000, Putin i-a supus pe oligarhi. Nu avea niciun interes să împartă puterea cu altcineva. Își permitea să li se opună miliardarilor, pentru că economia Rusiei își revenea, iar puterea centrală se întărea.
Bill Browder, un finanțist care a fost cel mai mare investitor străin în Rusia și căruia i s-a interzis intrarea în țară în 2005, după ce a militat împotriva corupției, spune că magnații ruși s-au înmuiat și s-au făcut mici în fața lui Putin, de exemplu la Forumul Economic de la Davos, în anii dinaintea războiului, când erau încă bineveniți acolo.
„Îmi amintesc oligarhi care se plimbau de parcă ar fi stăpânii locului, cei mai arogenți și mai siguri pe ei oameni. Apoi apărea Putin și era remarcabil să vezi cum acești presupuși masculi alfa, dopați cu steroizi, se transformau în niște copii de școală complet supuși, aproape disperați“, declară el pentru BBC.
De la izbucnirea războiului, în 2022, Kremlinul își ține în frâu oamenii de afaceri bogați printr-o politică necruțătoare a bățului și morcovului. Criticii războiului și-au văzut bunurile confiscate, în timp ce loialiștii au fost recompensați cu contracte guvernamentale generoase legate de război. În prezent, Rusia are mai mulți miliardari ca oricând: 155, potrivit revistei Forbes. Averea lor cumulată a atins un nou maxim, de aproape 700 de miliarde de dolari (525 de miliarde de lire sterline).
Dar nici măcar magnații care au rămas loiali și au fost răsplătiți nu par fericiți, în ciuda tuturor acestor bani. Unii devin neliniștiți.
Autocrație, oligarhie sau democrație?
Miliardele lor nu mai valorează cât înainte: în interior, nu pot cumpăra prea multă influență politică.
„Nu au cărți de joc, nu au un joc propriu“, spune politicianul și analistul exilat Dmitri Nekrasov. „Sunt bogați pentru că au legătură cu Putin, nu invers.“
Iar în afara Rusiei sunt marginalizați din cauza sancțiunilor occidentale impuse după invazia la scară largă.
„Sunt tratați ca niște infractori mărunți. Nu-și pot folosi avioanele private. Iahturile lor nu pot acosta în cele mai bune porturi din Europa. Trebuie să fie foarte neplăcut și umilitor pentru ei“, afirmă Browder, un critic declarat al lui Putin.
Așa că, în tăcere, unii dintre ei se gândesc la ce se va întâmpla după plecarea lui Putin. Asta îmi spun analiști bine informați, care cunosc îndeaproape lumea acestor magnați.
Nu există nicio perspectivă imediată ca președintele să plece și nu sunt motive să credem că ar avea probleme de sănătate. Însă Putin, care a împlinit 74 de ani luna trecută, se află la Kremlin de un sfert de secol, iar la Moscova toți știu că plecarea lui va veni într-o zi. Întrebat anul trecut de Reuters dacă intenționează să rămână la putere până în 2036, când mandatul său constituțional expiră tehnic, Putin a răspuns: „Doar Dumnezeu știe dacă vom avea suficientă sănătate.“
Dacă Putin ar demisiona sau ar muri în funcție, premierul Mihail Mișustin i-ar prelua atribuțiile. Dar Mișustin nu a manifestat ambiții prezidențiale (probabil că acesta este unul dintre principalele motive pentru care a fost numit). Ar apărea, astfel, un vid de putere.
Vladimir Putin ar fi ridicat interdicția privind uciderea lui Volodimir ZelenskiÎntr-un asemenea scenariu, specialiștii în Rusia cu care am discutat văd câteva evoluții posibile.
Unii din Occident și, fără îndoială, din interiorul Rusiei speră că democrația ar putea înflori într-o Rusie post-Putin, cu o guvernare condusă de popor, nu de o nouă pătură de oligarhi sau de un singur autocrat. Analiștii spun însă că aceasta pare cea mai puțin probabilă cale. Instituții democratice esențiale au fost erodate sau distruse în timpul domniei lui Putin. „Rusia este atât de obișnuită cu violența, încât s-a dezobișnuit de procedurile democratice standard“, spune Alexandra Prokopenko, jurnalistă și analistă rusă aflată în exil.
O altă cale este mai multă autocrație. O altă figură l-ar putea înlocui pe Putin și ar continua cultura represiunii. Prokopenko crede însă că nu ar fi o altă dictatură de tip om forte, cel puțin nu imediat. Astfel de lucruri cer timp, spune ea: la început, succesorul lui Putin ar fi mai slab decât el, cu mai puține resurse.
Apoi mai există a treia variantă: magnații își recapătă puterea, iar Rusia revine la un sistem asemănător oligarhiei din anii ’90. Dmitri Nekrasov, fost consilier al Kremlinului și politician de opoziție care trăiește acum în exil, spune că, în acest scenariu, țara ar fi condusă de un grup restrâns de clanuri puternice din elită, aliate cu interese de afaceri.
Aceasta din urmă este, desigur, varianta pe care mulți magnați și-o doresc. „Ar vrea să se întoarcă la vremea când erau ascultați, când nu erau deposedați de bunuri și când înțelegeau regulile jocului“, spune Prokopenko, care a stat de vorbă îndelung cu cei mai bogați ruși.
Deși puterea lor a fost serios limitată față de anii ’90, merită să-i ascultăm pe magnați: având în vedere averile lor uriașe, pare probabil că, mai devreme sau mai târziu, vor încerca să-și recapete influența politică.
Unii încearcă deja „să se împrietenească cu oamenii potriviți din rândul ofițerilor de securitate sau al miniștrilor“, spune Nekrasov, politicianul exilat. Dar, adaugă el, orice pas următor este „prea periculos“.
El spune că, în următorii ani, comportamentul magnaților va depinde în parte de situația lor financiară. Cei care au multe lichidități vor avea mai multă încredere să „joace jocuri politice“ și să-și caute poziții pentru o țară post-Putin. În schimb, cei a căror avere depinde de contractele cu statul sau de bunăvoința autorităților se vor teme prea tare să încerce, de frica de a pierde totul.
Prokopenko spune că s-a produs deja o schimbare în felul în care oamenii de afaceri vorbesc despre Putin. Obișnuiau să-i spună „Nacialnik“ („șeful“), „Pervîi“ („primul“) sau după inițialele „VV“ – toate porecle care transmit o doză de respect. Acum îi spun „Ded“, cu ceea ce Prokopenko numește „un strop de dispreț“. „Ded“ se traduce prin „bătrânul“ sau „bunicul“, un apelativ mult mai puțin reverențios.
Unii bogați ruși tânjesc după „întoarcerea politicii în viața oamenilor“, spune ea, cu mai puțină represiune, mai multă libertate de exprimare și o concurență mai sănătoasă între partide și politicieni.
Deocamdată, spune ea, le este însă prea frică pentru a face acest lucru posibil, din cauza atmosferei sufocante din Rusia. Prokopenko a intervievat un magnat care a stat efectiv pe telefon în timpul întregii conversații, pentru că credea că astfel le va fi mai greu agenților serviciilor secrete să-l asculte digital. „Mi s-a părut o frică absolut de tip stalinist. Este absolut irațională“, spune ea.
Un interviu-bombă
Un indiciu interesant despre ce și-ar dori magnații de la un viitor post-Putin a venit din partea lui Andrei Melnicenko, cunoscut drept regele îngrășămintelor și în prezent al optulea cel mai bogat om din Rusia.
La începutul acestui an, el i-a surprins pe observatori acordând un interviu pentru The Economist, lucru rar în cazul unui bogat rus, mai ales pentru o publicație dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră neprietenoasă. Publicația a mai publicat și un eseu scris de el.
Amenințare fără precedent de la Kremlin. Putin vrea ca Marea Britanie să renunțe la protecția nucleară a EuropeiÎn unele fragmente ale interviului, Melnicenko a repetat teze ale propagandei Kremlinului. A spus că Ucraina este un câmp de luptă între Rusia și Occident și că, în opinia lui, Occidentul a ignorat preocupările de securitate ale Rusiei și îi amenință suveranitatea.
Apoi lucrurile au devenit mai interesante. Melnicenko nu a cerut plecarea lui Putin, dar, și acest „dar“ contează enorm, a pledat pentru o schimbare care să pună capăt guvernării unui singur om în Rusia. A spus că Rusia trebuie să se implice mai mult în lume.
Prokopenko crede că magnatul a încercat să stârnească o discuție publică. A fost, spune ea, un „apel către oamenii bogați ca el să înceapă să vorbească“.
Jurnalistul care l-a intervievat, Arkadi Ostrovski, a declarat BBC că cei doi au avut „discuții tensionate și aprinse“ în „hoteluri și cafenele, mai ales bând cafea, multă cafea, uneori fumând“. Oligarhul părea să se „gândească sincer“ la răspunsuri, nu să ofere replici de politician.
Nimic nu e simplu în Rusia, iar majoritatea observatorilor cred că interviul a avut loc, probabil, cu un fel de aprobare, implicită sau explicită, din partea Kremlinului. Nu se știe de ce autoritățile ruse ar fi fost de acord cu un apel atât de neobișnuit la schimbare; este posibil să fi încercat să arate că în țară mai există un anumit grad de pluralism.
Niciun alt oligarh nu a venit să-l susțină public. Totuși, jurnalistul consideră că Melnicenko nu vorbea doar în nume propriu, ci și în numele colegilor săi de breaslă.
Unii dintre ei speră că, după plecarea lui Putin, țara ar putea deveni o „republică oligarhică“, cum o numește Ostrovski, ceva asemănător cu anii ’90, cu elitele de afaceri la conducere.
Ostrovski spune că mulți dintre super-bogații țării simt acum „un sentiment de fundătură totală, în care războiul a adus Rusia... o lipsă a viitorului“.
Dar chiar dacă magnații se gândesc la viitor, șansele ca ei să acționeze prea curând par mici.
Browder, criticul lui Putin, spune că, deși mulți sunt nemulțumiți, e puțin probabil să conspire împotriva lui cât timp e în viață. „Înțeleg că, dacă ar face ceva care să-l provoace pe Putin, el i-ar ucide. Iar Putin este un omuleț foarte paranoic.“
Mike Calvey, un finanțist american care a fost un investitor important în Rusia, este de aceeași părere. „Ce pot face, în afară de a ajunge direct la închisoare și a-și pierde bunurile? Le e ușor celor care stau la Londra să spună «de ce nu vă ridicați toți și să mergeți direct la închisoare?». Exact asta s-ar întâmpla.“
Cei mai bogați bărbați ai Rusiei puteau odinioară să tragă sforile la cele mai înalte niveluri ale puterii. După plecarea lui Putin, vor încerca să-și recapete influența de altădată. Întrebarea este: le vor permite rămășițele actualului regim să o facă?




















































