Protestele elevilor din Franța scot la iveală o criză a datoriei care s-ar putea extinde în restul Europei

Cel mai amplu val de proteste ale tinerilor din ultimele decenii pune în lumină presiunile financiare tot mai mari asupra Franței, în timp ce guvernul încearcă să limiteze deficitul bugetar.

Protestele elevilor din Franța au degenerat în violențe Foto: Profimedia

Valul fără precedent de proteste ale elevilor din Franța a scos la iveală presiunile financiare tot mai mari asupra țării. Acestea vor fi tot mai greu de gestionat, pe măsură ce a doua economie a Europei încearcă să-și țină sub control deficitul bugetar în creștere.

Finanțele Franței se află într-o situație precară. Datoria publică a depășit 4.000 de miliarde de dolari în iunie, mai mult decât dimensiunea economiei, potrivit agenției naționale de statistică. Costul serviciului datoriei a crescut cu miliarde de dolari față de anul trecut, pe fondul majorării randamentelor obligațiunilor.

Cererile de bani publici cresc în același timp. Cheltuielile cu pensiile sunt mai mari din cauza îmbătrânirii populației, iar guvernul vrea să investească mai mult în apărare. Elevii de liceu cer, la rândul lor, rezolvarea problemelor legate de lipsa personalului, de clasele supraaglomerate și de clădirile școlare degradate.

În trecut, soluțiile la problemele financiare ale Franței au provocat tulburări sociale. Eforturile de a crește vârsta de pensionare au declanșat proteste ample în 2023.

Explozia randamentelor obligațiunilor

Săptămâna trecută, guvernul francez a propus reduceri substanțiale de cheltuieli și majorări de taxe pentru a diminua deficitul bugetar. Investitorii se tem însă că parlamentarii ar putea atenua măsurile înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, a spus Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la firma de consultanță Capital Economics.

La alegeri, președintele Emmanuel Macron ar putea fi înlocuit de un succesor de extremă dreaptă sau de extremă stângă, ceea ce ridică întrebări despre angajamentul țării față de disciplina fiscală. Partidul de dreapta Adunarea Națională, al Marinei Le Pen, a propus recent reduceri semnificative de cheltuieli pentru stabilizarea finanțelor publice, dar rămâne atașat și de reduceri de taxe costisitoare, a explicat Kenningham.

„Investitorii vor fi îngrijorați și de un populism fiscal mai accentuat după alegeri", a scris el într-o notă. „Există un risc mare ca marjele să crească mult mai mult, fie înainte, fie după alegerile de anul viitor."

Temerile legate de o posibilă criză a datoriei în Franța au culminat săptămâna trecută cu un val de vânzări de obligațiuni franceze și o creștere puternică a randamentelor. Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane a ajuns la cel mai mare nivel din 2012. Asta înseamnă că investitorii cer randamente mult mai mari pentru a deține datorie franceză față de cea germană, considerată o alternativă mai sigură.

Prăbușirea obligațiunilor franceze a stârnit temeri că ar putea afecta și alte piețe europene de datorie cu randamente ridicate. Unii analiști fac paralele cu criza datoriilor din zona euro de la începutul anilor 2010.

Având în vedere dimensiunea și importanța sistemică a Franței, „riscul de contagiune către alte țări și către întreaga zonă euro este foarte mare și ar putea provoca o criză serioasă pentru întreaga regiune", a declarat pentru CNN Angel Talavera, economist-șef pentru Europa la firma de consultanță Oxford Economics.

Aceste îngrijorări au contribuit în mare măsură la coborârea euro, luni, la cel mai slab nivel față de dolar din mai 2025. Moneda, folosită de 21 de țări din UE, valorează aproximativ 1,12 dolari, după ce a scăzut scurt sub acest prag.

1/16

Protestul jurnaliștilor în Franța Foto: AFP

Riscuri și dincolo de Franța

Turbulențele de pe piețe ar putea afecta redresarea economică fragilă a Europei, susținută de investițiile în inteligența artificială, de cererea mai mare pentru exporturile europene și de cheltuielile militare mai mari ale Germaniei. Date recente arată că activitatea din industria prelucrătoare și din servicii în zona euro a crescut luna trecută în cel mai rapid ritm din ultimii aproape trei ani și jumătate.

„Creșterea economică revine, iar Europa a dovedit o reziliență surprinzătoare", au scris economiștii băncii Morgan Stanley într-o notă de la sfârșitul lui septembrie.

Randamentele ridicate ale obligațiunilor reprezintă însă un risc clar pentru această creștere. Dacă guvernele nu reduc cheltuielile, „dobânzile vor continua să crească", a spus pentru CNN Carsten Brzeski, șeful departamentului de macroeconomie al băncii olandeze ING. Randamentele mai mari scumpesc creditarea în întreaga economie, făcând mai costisitoare achiziția de locuințe și mașini și reducând investițiile. Ele măresc și costul împrumuturilor pentru guverne și le obligă la un anumit grad de austeritate, pentru a opri creșterea lor în continuare.

Randamentele obligațiunilor franceze, germane și britanice au atins în ultimele săptămâni niveluri record din ultimii ani, pe fondul îngrijorărilor privind sustenabilitatea datoriilor publice. Finanțele publice ale Europei reprezintă „riscuri serioase pentru piețele financiare din zona euro și pentru economie", a declarat pentru CNN Jack Allen-Reynolds, economist-șef adjunct pentru zona euro la Capital Economics.

Ce nemulțumiri au elevii, cum arată liceele franceze

Sute de licee din Franța au fost baricadate de adolescenți și au fost nevoite să se închidă, iar sute de oameni au fost răniți în ciocniri cu poliția. Este cel mai mare mișcare de protest a tinerilor din ultimele decenii, legată de starea liceelor franceze, unde sunt școlarizați elevi între 15 și 18 ani.

Elevii spun că sistemul de educație este măcinat de inegalități, că multe clădiri sunt în paragină, că clasele sunt prea mari și că lipsesc profesorii și banii. Premierul francez a promis că va rezolva ceea ce a numit plângeri „legitime", printre care dimensiunea claselor, programul prelungit, clădirile degradate și numărul de profesori.

Este sistemul francez de educație afectat de inegalități sociale?

Da. Un copil născut și școlarizat într-un cartier defavorizat din Franța are mai puține șanse să scape de originea sa socioeconomică decât în majoritatea țărilor dezvoltate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Éric Charbonnier, analist francez în domeniul educației la OCDE, a spus că există o diferență marcantă între performanțele elevilor cei mai avantajați și ale celor mai dezavantajați din Franța. „Iar elevii dezavantajați se află adesea în școli dezavantajate", a explicat el. Acest lucru ridică probleme privind calitatea învățării și absenteismul mai ridicat al profesorilor.

Sindicatele profesorilor și sociologii spun că, în Franța, copiii sunt adesea segregați după mediul de proveniență, codul poștal și venituri, cu un impact direct asupra rezultatelor școlare.

Sunt clădirile liceelor degradate, pline de șobolani și cu tavane prăbușite?

Unele sunt, mai ales în anumite orașe și în suburbiile cu venituri mici. Înregistrări video filmate de elevi și profesori arată infiltrații, șobolani, găuri în pereți și tavane, toalete defecte și lipsa meselor și scaunelor, astfel că profesorii trebuie să le care dintr-o clasă în alta. Unii copii au spus că au avut ore în timp ce apa se scurgea în găleți sau că au mutat băncile ca să nu se ude. Multe săli de clasă au depășit 35 de grade Celsius în valurile de căldură din mai și iunie anul trecut.

Estimările din ultimii ani indică mii de școli franceze, primare și secundare, care au nevoie de reparații, printre ele multe clădiri din anii '60. Regiunile răspund de întreținerea liceelor, dar au cerut guvernului bugete mai mari. Un raport al Senatului recomandă ca în următorii ani să fie cheltuite miliarde pentru renovarea și repararea școlilor, precum și pentru a face față efectelor crizei climatice.

Sunt clasele mai mari decât în alte țări comparabile?

Da, adesea în zonele urbane. „În medie, sunt 29 de elevi la orele de limbă franceză, față de 26 în țările OCDE. Media ascunde însă diferențe substanțiale, în special între marile orașe și zonele rurale", a spus Charbonnier.

Profesori și elevi din Paris și din suburbii au descris în această săptămână numeroase clase de liceu cu 36 de elevi sau mai mulți, în timp ce în unele zone rurale numărul este mai mic. Cifrele ministerului educației arată că dimensiunea claselor a crescut în ultimii ani.

Sunt zilele de școală mai lungi în Franța?

Da. „Ca număr de ore de instruire, Franța are într-adevăr mai multe ore decât majoritatea țărilor OCDE", a spus Charbonnier. Acest lucru este valabil pentru învățământul primar și pentru toate nivelurile de învățământ secundar.

În plus, predarea este comprimată într-un număr mai mic de săptămâni: anul școlar are 36 de săptămâni, mai puține decât media OCDE. Elevii de liceu de la baricade se plâng că au adesea zile de școală de la 8 dimineața la 6 seara, cu multe pauze între ore. Profesorii spun că motivul sunt dificultățile de orar apărute după modificările bacalaureatului, care au permis o alegere mai liberă a combinațiilor de materii. Guvernul francez s-a angajat să revizuiască durata zilei de școală.

Profesorii absenți nu sunt înlocuiți, iar elevii rămân fără ore importante, chiar și în anii de examen?

Uneori, da. Ministerul educației a recunoscut că aproximativ 10% din orele de predare dintr-un an nu sunt ținute, din diverse motive, și că remedierea situației este urgentă.

Sindicatul SNES-FSU a estimat că, la începutul anului școlar din septembrie, cel puțin un profesor lipsea în mai mult de jumătate dintre gimnaziile și liceele publice. La baricade, elevii au spus că în școlile din zonele cu venituri mici sunt mai mulți profesori absenți care nu sunt înlocuiți.

Într-o întrebare adresată Parlamentului anul trecut, deputatul Bastien Lachaud, din partidul de stânga radicală Franța Nesupusă, a cerut guvernului să confirme estimările din 2019 ale organizației de părinți FCPE, potrivit cărora elevii din Seine-Saint-Denis, în apropiere de Paris, una dintre cele mai sărace zone ale Franței, pierdeau 20% din orele de predare pentru că profesorii absenți nu erau înlocuiți. Asta ar echivala, pe parcursul unei vieți, cu aproape un an întreg de școală pierdut. În răspuns, ministerul educației a spus că nu poate confirma estimarea, dar că un număr tot mai mare de profesori absenți sunt înlocuiți.

Sindicatele au spus că ar putea lipsi și personal nedidactic, printre care asistenți medicali școlari și personal de sprijin pentru elevii cu dizabilități.

Cheltuiește Franța mai puțin pentru învățământul secundar decât vecinii ei europeni?

Nu. Franța cheltuiește de fapt mai mult decât multe alte țări pentru liceele destinate elevilor de 15–18 ani, dar analiștii pun sub semnul întrebării modul în care guvernul își folosește banii și ce rezultate obține. De exemplu, salariile profesorilor la mijlocul și la sfârșitul carierei sunt comparativ mici.

„Cheltuielile Franței pentru învățământul secundar superior [liceele] sunt cu 28% mai mari decât media OCDE, în timp ce cheltuielile pentru primele niveluri de educație, inclusiv preșcolar și primar, sunt cu 11% sub media OCDE", a spus Charbonnier. Potrivit lui, cheltuielile mai mari pentru licee se explică, între altele, prin oferta amplă de programe vocaționale costisitoare, care adesea nu sunt recunoscute nici măcar în Franța.