Propunerea primită de Viktor Orban pentru a debloca ajutorul destinat Ucrainei

Liderii statelor membre UE vor propune joi, la un summit european special, organizarea unor dezbateri anuale despre pachetul de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro propus pentru Ucraina şi care este blocat de Viktor Orban, dar fără ca respectivele dezbateri să implice un vot anual asupra acestui ajutor, vot cerut de premierul ungar Viktor Orban.

FOTO Arhivă

Comisia Europeană a cerut un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro din bugetul UE pentru Ucraina în perioada 2023-2027, ajutor pe care Viktor Orban l-a blocat prin veto la summitul european din decembrie. În urma negocierilor desfăşurate între timp, premierul ungar a acceptat ca acest ajutor să fie oferit Kievului din bugetul UE, dar a propus drept compromis acordarea acestei finanţări pe baza unor decizii anuale, relatează Agerpres, care citează EFE și Reuters.

Din proiectul cu concluziile summitului special programat pentru joi rezultă că liderii europeni refuză propunerea de compromis a lui Orban şi insistă pentru aprobarea definitivă acum a întregului pachet de ajutor destinat Ucrainei, propunând doar organizarea anuală a unor dezbateri fără vot despre modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani.

Liderul ultranaționalist ungar nu a reacţionat deocamdată faţă de propunerea referitoare la aceste dezbateri, dar surse europene afirmă că negociatorii săi au dezaprobat-o deja.

Alte surse europene afirmă că au fost explorate modalităţi prin care, în anumite circumstanţe, statele membre UE să poată revizui ajutorul oferit Ucrainei, dar orice decizie în acest sens să fie luată numai prin majoritate calificată, pentru a nu da drept de veto Ungariei.

Viktor Orban a acuzat marţi de „şantaj” Bruxellesul după relatări de presă precum că ar exista un plan de sabotare a economiei ungare dacă liderul de la Budapesta continuă să blocheze ajutorul pentru Ucraina. Comisia Europeană neagă concluziile dezvăluirilor de presă și respinge acuzația lui Orban, precizând că surse acestor relatări nu este decât un „document factual” despre situaţia economiei ungare.

Pe lângă ajutorul financiar, liderii europeni vor aborda joi ajutorul militar pentru Ucraina, în special viitorul Facilităţii Europene pentru Pace, un fond în care statele membre UE contribuie pentru achiziţiile de armament destinate armatei ucrainene.

Dacă Ungaria îşi menţine vetoul faţă de ajutorul financiar pentru Ucraina, Comisia Europeană are pregătite planuri de rezervă. Însă organizarea acestui ajutor în afara bugetului UE va fi mai complexă şi mai complicată din punct de vedere politic. Totuși, ar fi realizabilă, aşa cum s-a procedat şi în cazul ajutorului de 18 miliarde de euro furnizat Kievului în anul 2023.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană le-a cerut miercuri celor 27 de state membre un inventar detaliat al sprijinului lor militar pentru Ucraina, pentru a încerca să îl consolideze într-o perioadă când armata ucraineană duce lipsă de muniţii în faţa forţelor ruse, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Este important de clarificat situaţia şi de ştiut unde ne aflăm şi unde ne vom fi până la sfârşitul lui martie şi până la finalul anului”, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor Apărării din UE, organizată de preşedinţia belgiană a Consiliului UE.

Cancelarul german Olaf Scholz şi premierii olandez Mark Rutte, estonian Kaja Kallas, ceh Petr Fiala şi danez Mette Frederiksen au lansat un apel către europeni la „dublarea eforturilor” pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”.

„Trebuie deci să găsim mijloacele de a accelera livrarea de muniţii de artilerie promise Ucrainei”, au subliniat cei cinci şefi de guvern într-o scrisoare comună publicată miercuri de cotidianul britanic „Financial Times”.