Lukașenko a pus ochii pe un teritoriu NATO

Aleksandr Lukașenko a discutat despre un posibil atac asupra Coridorului Suwalki, teritoriu de-a lungul graniței Lituaniei și Poloniei situat între Belarus și regiunea Kaliningrad din Rusia.

Foto Profimedia

În timpul conversației celor doi, Lukașenko îl întreabă pe Naumenko despre lățimea coridorului Suwalki, despre care „ei [Lituania] trăncănesc mereu”.

„Ei nu ar trebui să se comporte așa. Dar acum va trebui să se confrunte cu republicile baltice... Și veți lua o parte din Polonia”, spune Lukașenko când i se spune că distanța dintre Belarus și regiunea Kalingrad este de 42 km în linie dreaptă.

Apoi, liderul de la Minsk îl întreabă pe comandantul armatei belaruse dacă poate ține teritoriul cu „trupele sale”. Naumenko îl asigură că „toate acțiunile au fost planificate, se lucrează la problemele legate de pregătirea de luptă, iar personalul este în curs de pregătire”.

Breșa Suwalki, un coridor terestru între Belarus și exclava rusă Kaliningrad, este considerat un loc foarte probabil de atac în cazul unui eventual război rusesc împotriva membrilor estici ai NATO. Mai mult, în octombrie 2023, Pavel Muraveiko, prim-vice-secretar al Consiliului de Securitate din Belarus, a propus „străpungerea breșei” spre regiunea rusă Kaliningrad, provocând indignare în Lituania.

Coridorul Suwałki este singurul coridor terestru care leagă statele baltice de alte țări membre NATO. Este o întindere îngustă de pământ care, în cazul unui conflict cu Rusia, ar putea fi lovită de focuri de artilerie din ambele părți, arăta o analiză Euronews, anul trecut.

Dacă forțele rusești sau belaruse ar reuși să închidă acest spațiu, NATO nu ar putea trimite întăriri pe uscat, ci ar fi nevoită să recurgă la transportul aerian și maritim. Pericolul este că membrii NATO ar fi incapabili să trimită întăriri în statele baltice suficient de repede pe cale maritimă și aeriană și în număr suficient de mare pentru a respinge forțele rusești.

Totuși, o combinație de acțiuni ale NATO și de gafe ale Rusiei au redus drastic acest risc.

„Aderarea Suediei și a Finlandei creează de facto o « NATO Mare Nostrum» (Marea noastră NATO), Rusia fiind probabil în imposibilitatea de a exercita o adevărată strategie antiacces sau de negare a zonei", a declarat pentru Euronews Guillaume Lasconjarias, profesor la Universitatea Paris-Sorbonne și fost cercetător la Colegiul de Apărare al NATO de la Roma.

Sau, mai simplu spus, având în vedere că membrii NATO se învecinează cu cea mai mare parte a Mării Baltice, Rusia nu ar putea împiedica sosirea pe mare a întăririlor occidentale.

Aderarea Finlandei la NATO a dublat, de asemenea, lungimea frontierei alianței cu Rusia. Acest lucru a forțat Rusia, după spusele Kremlinului, să ia contramăsuri pentru a-și asigura propria securitate, din punct de vedere tactic și strategic. Această expunere sporită față de un membru NATO reduce șansele oricărui atac rusesc asupra altor membri NATO care se învecinează cu Coridorul Suwałki.