Kievul pregătește alternative la podurile peste Nipru: vor fi construite treceri pe pontoane

Podurile pe pontoane, cu diguri de pământ, ar trebui să asigure până la jumătate din capacitatea actuală de trafic a podurilor existente.

Pod peste Fluviul Nipuru, la Kiev Foto: Facebook/s.hrynkevych

Pe fondul problemelor de circulație dintre cele două maluri ale Kievului, provocate de loviturile rusești, autoritățile intenționează să înceapă de săptămâna viitoare construcția unor treceri de rezervă pe pontoane peste Nipru. Planurile au fost prezentate de ministrul ucrainean al Reconstrucției, Infrastructurii și Transporturilor, Mîkola Kalașnik, într-un interviu acordat televiziunii publice „Suspilne".

Potrivit ministrului, proiectul de pontoane cu diguri de pământ este varianta rapidă de a lega cele două maluri în cazul în care podurile principale vor fi avariate. El estimează că aceste treceri pot fi construite în trei luni și că vor asigura jumătate din capacitatea de trafic a podurilor actuale.

„Acum se desfășoară lucrările pregătitoare, iar în curând vor începe cele de construcție. Vom implica toată infrastructura disponibilă pentru ca gradul de trafic să fie maxim. În medie, aproximativ 600.000 de mașini traversează zilnic între malul stâng și cel drept. Sarcina noastră este să păstrăm această capacitate. De aceea au fost stabilite locațiile în care vor începe lucrările", a spus Kalașnik.

Ministrul a precizat că obiectivul a fost stabilit, având în vedere caracterul lui critic, în cadrul unei ședințe de coordonare la președinție. Lucrări similare sunt planificate nu doar la Kiev, pe Nipru, ci și în alte regiuni ale țării.

Un tunel sub fluviu

Al doilea proiect avut în vedere este un tunel pe sub râu. Costul său este estimat la zeci de miliarde de grivne, așa că ar putea fi realizat doar cu bani de la investitori străini. Ministerul analizează și construcția rapidă a unor structuri din beton. Implementarea acestor proiecte costisitoare depinde de sprijinul financiar al partenerilor Ucrainei.

Prioritatea rămâne însă protejarea podurilor existente, împreună cu apărarea antiaeriană, consolidarea structurilor și prevenirea distrugerii lor în urma atacurilor.

„Este clar că fiecare pod are o marjă de siguranță. Prima noastră sarcină este să asigurăm protecția din aer, iar în această privință lucrăm împreună cu militarii. Adică, în primul rând, să nu permitem lovirea. A doua parte este asigurarea protecției. A treia este refacerea rapidă. Iar a patra este decizia privind construirea unor treceri alternative de rezervă, adică a unor noi obiecte de infrastructură", a adăugat Kalașnik.

Restricții în timpul alertelor

La Kiev, circulația pe Podul de Sud și pe Podul Podilski va fi oprită pe durata alertelor aeriene, în timp ce pe celelalte poduri traficul nu va fi restricționat.

În paralel, Rada Supremă discută cum ar putea fi asigurată legătura dintre cele două maluri în cazul unor avarii grave la podurile peste Nipru. Printre variantele propuse se numără bacurile și pontoanele, creșterea numărului de autobuze și limitarea circulației autoturismelor private.

„Teroare socială"

Pentru a tăia malul stâng al Kievului de cel drept, Rusia nu are nevoie să prăbușească podurile în Nipru. Îi este suficient să le avarieze atât de grav încât circulația să trebuiască oprită. Orașul ar rămâne atunci cu ambuteiaje de kilometri întregi, cu probleme de aprovizionare și cu o paralizie aproape totală a transportului. Experți citați de publicația ucraineană Focus explică de ce Moscova lovește sistematic podurile, dacă le poate distruge și de ce următoarea amenințare ar putea veni nu din partea podurilor în sine, ci a oamenilor și vehiculelor care se adună în jurul lor.

Ce s-a întâmplat pe 2 octombrie

În dimineața de 2 octombrie, după un nou atac, Podul de Sud a fost închis complet, în ambele sensuri. Potrivit autorităților orașului, era a patra oară în ultimele 24 de ore când podul era atacat. Seara precedentă fusese vizat de asemenea de forțele rusești.

În același timp, circulația pe Podul Paton a fost oprită în totalitate. Pe Podul Metroului, vehiculele puteau trece doar pe o singură bandă, dinspre malul stâng spre cel drept. Din această cauză, o parte dintre rutele transportului public au fost modificate.

Malul stâng s-a umplut de ambuteiaje, iar traficul s-a mutat pe celelalte poduri, unde orice restricție suplimentară s-a resimțit imediat în tot orașul.

Distrus sau doar scos din uz?

Analistul militar și politic Oleksandr Kovalenko spune că distrugerea completă a unui pod este mult mai dificilă decât pare, mai ales dacă sunt folosite doar drone kamikaze cu încărcătură explozivă de circa 90 kg. „Va fi un proces foarte lung. Dacă Rusia începe să folosească rachete, procesul se va accelera, dar tot foarte greu va fi de distrus un pod", a declarat el pentru Focus.

Efectul urmărit nu cere însă prăbușirea podului. Este suficient ca avariile să facă traversarea periculoasă. „Podul nu va fi distrus, ci va intra în stare de avarie", spune expertul.

Kovalenko descrie un posibil cerc vicios: podul este închis, reparat și redeschis, după care Rusia lovește din nou, uneori chiar în timpul lucrărilor de refacere.

Ca exemplu, el citează podul de la Zatoka, în regiunea Odesa, pe care Rusia l-a atacat cu diverse tipuri de armament de-a lungul războiului. „În 2022 s-au lansat rachete H-22 și Oniks. Practic, tot ce poți să-ți imaginezi. Nu funcționează, e distrus, dar stă în picioare. Aceasta e diferența." Un alt exemplu este Podul Antonivka de la Herson. Loviturile ucrainene l-au făcut impropriu pentru o circulație normală, fără să-l prăbușească. Podul a fost aruncat în aer de ruși abia când s-au retras din oraș, prin explozibili plasați de-a lungul deschiderilor principale.

Perturbarea logisticii ar fi, în opinia lui Kovalenko, miza principală a atacurilor actuale. Rusia ar putea folosi Nipru ca barieră naturală pentru a îngreuna legătura dintre maluri nu doar la Kiev, ci și la Dnipro și Zaporojie.

Consecințele ar depăși sfera transportului. Mulți locuitori ai malului stâng lucrează pe cel drept și invers, iar peste poduri circulă transportul public, mărfurile și logistica firmelor. „Comunicarea dintre cele două părți ale orașului va fi afectată. Este un aspect economic, unul social, chiar și o presiune psihologică", spune Kovalenko.

Potrivit lui, Rusia ar putea miza și pe panică și pe impresia că armata nu poate proteja infrastructura, iar autoritățile nu pot asigura o viață normală. „În intenția rușilor, asta ar trebui să catalizeze apeluri la pace cu orice preț", consideră el.

Kovalenko crede că Moscova și-a schimbat prioritățile. La începutul invaziei la scară largă, Rusia a lovit masiv căile ferate ucrainene, dar a constatat că tronsoanele avariate erau refăcute rapid. Acum accentul se mută pe elemente izolate de infrastructură, a căror scoatere din funcțiune are un efect mai mare.

Analistul susține și că Ucraina ar trebui să aplice mai larg aceeași tactică împotriva infrastructurii de transport rusești. În regiunile Briansk, Belgorod, Kursk și în alte zone de graniță, spune el, există poduri într-o stare mult mai proastă decât marile traversări ucrainene. „Acolo sunt poduri care nu au nevoie nici măcar de rachetă. E de ajuns un dron FPV și se prăbușesc singure."

Pericolul real: nu podul, ci întreaga logistică

Pentru analistul Dmîtro Snegiriov, loviturile nu urmăresc doar îngreunarea legăturii dintre cele două părți ale capitalei, ci o perturbare mult mai amplă a logisticii, civile și militare. El atrage atenția asupra alegerii Podului de Sud, care are structură cu cabluri (hobane). „Dronele noi, cu încărcătură cumulativă de tăiere, pot fi folosite tocmai pentru a lovi elemente metalice", explică el.

Chiar dacă pilonii și cablurile rezistă, lovitura în sine poate paraliza traficul. „Vedem asta acum: podurile practic s-au blocat, ambuteiajele sunt uriașe."

Aici apare, spune Snegiriov, un alt pericol. După un atac, podul este închis pentru inspecție și înlăturarea efectelor, iar de ambele părți se adună rapid autoturisme, autobuze și camioane. Se formează astfel coloane mari, nemișcate, care pot deveni ele însele următoarea țintă. „Se creează artificial cozi de kilometri, mașinile stau pe loc, iar asta înseamnă concentrare de ținte", avertizează expertul.

Potrivit lui, Rusia a folosit deja o tactică similară în regiunea Odesa, unde au fost lovite atât transporturi de marfă, cât și vehicule civile. La Kiev, consecințele ar putea fi mult mai mari, din cauza dimensiunilor orașului și a numărului de oameni care traversează zilnic Nipru.

„Dacă oamenii vor înțelege că pot fi loviți a doua oară, cine va mai circula? Chiar și câteva atacuri de acest fel înseamnă tensiune socială. Oamenii vor începe să-și lase copiii acasă, să-și schimbe traseele, să renunțe la deplasări." Pe fondul faptului că nu pot dărâma podurile, spune Snegiriov, rușii trec la o tactică de „teroare socială", îndreptată împotriva populației civile, cu scopul de a produce panică și neîncredere în acțiunile autorităților centrale și locale.

Scopul final ar fi nu doar un colaps al transportului, ci și dezorganizarea vieții economice a capitalei. Kievul este deosebit de vulnerabil din cauza geografiei: Niprul împarte orașul în două mari părți, dependente zilnic una de cealaltă. „Nu e doar un oraș tăiat în două de Nipru. Este, practic, și o împărțire a Ucrainei în malul drept și malul stâng. De aceea, importanța podurilor este critică."

O problemă aparte este, după Snegiriov, protejarea podurilor de dronele cu motoare reacție. Din cauza vitezei mari a acestor ținte, grupurile mobile de foc pot să nu fie suficiente. „Sunt necesare echipaje cu sisteme portabile antiaeriene (MANPADS) și mijloace staționare de apărare antiaeriană, în primul rând complexe cu rază mică și medie de acțiune. Nu mai e vorba de preț, pentru că valoarea podurilor și costul refacerii lor sunt mult mai mari."

El identifică trei riscuri principale: lovirea elementelor structurale ale podurilor, în special a cablurilor și suporturilor metalice; crearea deliberată de ambuteiaje și aglomerări de vehicule civile, care pot fi lovite din nou; și nevoia urgentă de a întări atât apărarea activă, cât și pe cea pasivă a punctelor de traversare cheie. De aceea, spune el, a te întreba doar dacă rușii vor „dărâma" un anumit pod înseamnă a privi problema greșit. Chiar și un pod care rămâne în picioare poate înceta pentru mult timp să-și îndeplinească funcția de bază: legătura dintre cele două maluri.

Loviturile ar putea face parte dintr-un atac mai amplu asupra malului stâng

Expertul militar Oleh Jdanov consideră că amenințarea nu se limitează la poduri. Dronele noi, cu încărcături capabile să avarieze structuri metalice, pot fi folosite și împotriva altor elemente de infrastructură critică.

Loviturile asupra rețelei energetice pot duce la probleme cu apa și căldura, iar, combinate cu podurile închise, creează riscul unei izolări de facto a unei părți a orașului. „Oprirea curentului electric atrage după sine oprirea apei și a încălzirii. De aceea, un asemenea scenariu este pe deplin posibil", spune Jdanov.

Și el vede în aceasta o parte a presiunii psihologice asupra populației. „Îi forțează pe oameni să accepte ideea că o pace proastă e mai bună decât un război bun."

Kievul, spune expertul, trebuie să se pregătească nu doar pentru noi lovituri, ci și pentru urmările lor cotidiene: puncte de încălzire, generatoare, adăposturi în aer liber și locuri în care oamenii să poată sta în timpul unor întreruperi prelungite de curent. El amintește experiența cartierului Troieșcina, unde în crizele anterioare au fost amenajate puncte de încălzire și surse de energie de rezervă.

Jdanov insistă și asupra nevoii de a dezvolta mai repede mijloace de combatere a dronelor cu motare reacție. Odată cu creșterea vitezei acestor aparate, interceptoarele obișnuite pot deveni insuficiente, așa că Ucraina are nevoie și de soluții bazate pe rachete. „Problema e că adesea începem să căutăm răspunsul abia după ce amenințarea a devenit de masă. Aici nu avem voie să permitem asta."

Ce se știe despre planurile Rusiei pentru iarnă

Rusia pregătește o campanie de amploare împotriva sectorului energetic ucrainean, înaintea iernii. Potrivit New York Times, un plan rusesc interceptat prevede lovituri asupra stațiilor electrice, centralelor termoelectrice și hidroelectrice, centralelor de termoficare, stațiilor de pompare și celor de epurare. Printre țintele prioritare ar fi Kievul, Harkovul și Odesa, unde Rusia ar intenționa prin multiple lovituri să reducă drastic livrările de electricitate și căldură și să perturbe alimentarea cu apă și canalizarea.