Albanezii,împotriva distrugerii arsenalului chimic sirian pe teritoriul ţării lor

Albanezii nu vor armele chimice siriene pe teritoriul ţării lor

Sute de persoane au manifestat joi la Tirana şi în alte câteva oraşe din Albania pentru a protesta  faţă de inteţia distrugerii arsenalului chimic sirian pe teritoriul albanez, ca urmare a solicitării Washingtonului către guvernul de la Tirana, relatează AFP.

Parlamentul nu va lua nicio decizie care să pună viaţa şi bunăstarea cetăţenilor în pericol, sau care să afecteze ţara“, a afirmat preşedintele parlamentului albanez Ilir Meta, adresându-se mulţimii adunate în faţa sediului legislativului de la Tirana. „Orice decizie va lua în calcul viitorul Albaniei“, le-a dat el asigurări protestatarilor, care scandau „Nu armelor chimice!“.

Opoziţia de dreapta le-a cerut albanezilor să continue protestele. „Este inacceptabil ca arme chimice să fie distruse în Albania“, a afirmat liderul opoziţie, Lulëzim Bashac, cerând organizarea unui referendum în legătură cu această chestiune.

„Nu vom accepta arme chimice în Albania. Premierul i-a umilit pe albanezi“, a declarat fostul şef al guvernului, Sali Berisha, care împreună cu membrii partidului său, acum în opoziţie, s-au alăturat protestatarilor. Berisha a afirmat că decizia distrugerii arsenalului chimic sirian în Albania a fost deja luată de premierul Edi Rama.

Mai înainte, premierul a dat însă asigurări că „până acum nicio decizie nu a fost luată“. Edi Rama a avut miercuri o conversaţie telefonică de 30 de minute în legătură cu acest dosar cu secretarul de stat american John Kerry.

Albania are deja experienţă în distrugerea armelor chimice. Acum şase ani, albanezii au finalizat primul proces din istoria mondială de distrugere totală a armelor chimice, cu participarea Germaniei, Elveţiei şi SUA. În 2007, Tirana a distrus în jur de 16 tone de iperită şi alte substanţe toxice, strânse încă din perioada dictatorului Enver Hoxha.

Presa americană scrie că Albania va fi ajutată să distrugă armele chimice de Franţa sau Belgia. Un alt aspect al problemei este cel financiar. Experţii menţionează că distrugerea armelor siriene va necesita cheltuieli mari, bani de care Bashar al-Assad nu dispune. Prin urmare, comunitatea mondială va trebui să plătească, mai precis, o mare parte a cheltuielilor vor fi suportate de Rusia şi Statele Unite.

citeşte şi:

Armele chimice siriene vor fi distruse în Albania

Uzinele care fabrică produsele toxice din componenţa armelor chimice siriene au fost distruse. Acum trebuie să înceapă eliminarea totală a arsenalului chimic. Cel mai probabil, aceste arme  vor fi transportate în Albania pentru a fi distruse, mai ales că Tirana s-a arătat disponibilă să facă acest lucru.

Siria a finalizat prima etapă a predării arsenalului de arme chimice

Siria şi-a distrus toate instalaţiile declarate de producere a armelor chimice, îndeplinind astfel o cerinţă fixată în cadrul programului de eliminare a arsenalului său chimic, a indicat Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC) într-un document, citat de agenţiile Reuters şi AFP.

KFC, un ultim bastion al normalităţii în Siria, se închide. Experţii avertizează asupra unei crize alimentare

În 2006, Kentucky Fried Chicken a deschis în Damasc primul restaurant american de fast-food din Siria. Franciza a rezistat în cei doi ani şi jumătate de război, dar în această lună, a devenit una dintre ultimele întreprinderi străine din ţară care şi-au închis porţile, anunţă publicaţia americană The Atlantic.

Ţările din Golf suplimentează sprijinul către rebelii sirieni, nemulţumite de „bâlbele” Americii faţă de războiul civil din Siria

Conduse de Arabia Saudită, ţările din Golful Persic au făcut front comun şi au intensificat eforturile pentru sprijinirea opoziţiei siriene în războiul cu regimul condus de preşedintele Bashar al-Assad. Statele au suplimentat transporturile de armament către rebeli şi pun bazele unor noi baze de instruire a acestora în Iordania.

ONU: 6,5 milioane de sirieni şi-au abandonat locuinţele din cauza războiului

ONU a anunţat luni că numărul sirienilor nevoiţi să-şi abandoneze casele din cauza războiului a înregistrat o creştere foarte mare, atingând de-acum 6,5 milioane de persoane, relatează AFP.