Inteligența artificială trage economia Chinei în sus. Consumul intern rămâne însă în criză

A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,5% în trimestrul al treilea, pe fondul cererii globale de componente pentru infrastructura IA. Consumul intern slab și criza imobiliară continuă însă să afecteze perspectivele economice ale țării.

A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,5% în trimestrul al treilea Foto: Shutterstock

Economia Chinei a accelerat în trimestrul al treilea din 2026, după ce înregistrase cel mai slab ritm de creștere din ultimii trei ani, susținută de exporturile de produse tehnologice și de cererea globală generată de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), potrivit datelor oficiale citate de BBC.

Produsul intern brut al Chinei a crescut cu 4,5% în perioada iulie-septembrie, față de trimestrul precedent, dar ritmul a rămas sub avansul de 5% înregistrat în primele trei luni ale anului. Rezultatul se situează la limita inferioară a țintei de creștere economică stabilite de Beijing pentru acest an, de 4,5%-5%.

Exporturile au compensat parțial cererea internă redusă. Vânzările externe de produse de înaltă tehnologie au crescut cu 14,3%, în timp ce producția de baterii și roboți industriali a avansat cu peste 29%, potrivit statisticilor oficiale. Cererea de cipuri și de componente utilizate în centrele de date pentru inteligența artificială a devenit un sprijin important pentru industria chineză.

Surplusul comercial al țării este, de asemenea, pe cale să depășească recordul de 1.200 de miliarde de dolari înregistrat anul trecut, reflectând diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor.

Consumul intern și sectorul imobiliar rămân vulnerabile

În pofida rezultatelor din comerțul exterior, economia Chinei continuă să fie afectată de slăbiciunea cererii interne. Scăderea prelungită a pieței imobiliare, creșterea modestă a salariilor și șomajul ridicat în rândul tinerilor limitează cheltuielile gospodăriilor.

Investițiile în proprietăți imobiliare au scăzut cu peste 20% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Potrivit Sheanei Yue, cercetătoare la Oxford Economics, exporturile de produse manufacturiere și tehnologice au susținut creșterea, în timp ce investițiile și cheltuielile interne au rămas slabe.

Incertitudinile comerciale și tensiunile geopolitice contribuie, de asemenea, la prudența consumatorilor chinezi. Dave Chia, economist la Moody’s Analytics, a avertizat că dependența de exporturi reprezintă un risc pentru economie, în condițiile în care efectele măsurilor de sprijin adoptate de Beijing nu sunt încă vizibile.

În septembrie, autoritățile chineze au anunțat noi măsuri pentru stimularea activității economice, inclusiv dobânzi mai mici pentru anumite companii și subvenții pentru cumpărătorii de locuințe.

Tensiuni comerciale și incertitudini privind investițiile în IA

China se confruntă și cu presiuni din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, unde producătorii reclamă dificultăți în a concura cu volumele mari de bunuri chinezești vândute la prețuri reduse.

În același timp, boom-ul inteligenței artificiale nu elimină toate riscurile. Investițiile de miliarde de dolari în infrastructura necesară dezvoltării acestei tehnologii ridică semne de întrebare privind capacitatea companiilor de a obține profiturile anticipate.

Deși cererea globală de produse tehnologice oferă Chinei un sprijin important, perspectivele economice vor depinde și de capacitatea Beijingului de a revigora consumul intern și de a limita efectele crizei imobiliare.