Inteligența artificială ar putea elimina locuri de muncă în Europa. Avertismentul Roxanei Mînzatu

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, avertizează că impactul inteligenței artificiale asupra societății și pieței muncii trebuie analizat cu aceeași atenție ca riscurile de securitate. Într-un interviu acordat publicației Washington Post Intelligence, oficialul european a vorbit despre posibilitatea ca AI să înlocuiască anumite locuri de muncă, vulnerabilitatea angajaților aflați la început de carieră și necesitatea unor programe de formare profesională.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Foto: Facebook

Interviul, realizat de Yun-Hee Kim, a avut loc în contextul vizitei Roxanei Mînzatu în Statele Unite, în luna septembrie. Discuția a vizat pregătirea forței de muncă europene pentru transformările tehnologice și rolul instituțiilor publice în protejarea angajaților.

„Ceea ce mă îngrijorează este lipsa unor informații suficiente despre direcția în care ne îndreptăm. În cazul acestor tehnologii AI de ultimă generație, controlul se află în totalitate în mâinile câtorva companii private, care inovează și apoi implementează tehnologiile”, a declarat Mînzatu.

Oficialul european a atras atenția că modelele de inteligență artificială tot mai performante sunt deja utilizate în economie, în societate și de către persoane fizice, însă efectele lor pe termen lung rămân greu de anticipat.

„Având în vedere impactul atât de mare, avem nevoie de un anumit grad de predictibilitate. Cred că este nevoie de cooperare globală și de guvernanță, iar discuțiile nu ar trebui să privească doar securitatea modelelor. Desigur, aceasta este extrem de importantă. Am văzut și apelurile pentru siguranța AI în cadrul ONU. Dar avem nevoie și de discuții despre schimbările sociale care urmează să se producă”, a spus vicepreședinta Comisiei Europene.

Locurile de muncă de birou și pozițiile de început de carieră, mai vulnerabile

Întrebată ce sectoare ar putea fi afectate mai puternic de extinderea inteligenței artificiale, Roxana Mînzatu a precizat că datele disponibile nu permit, deocamdată, o concluzie definitivă. Totuși, locurile de muncă de birou și pozițiile pentru angajații aflați la început de carieră par mai expuse.

Ea a explicat că preluarea unor sarcini de către AI nu înseamnă automat dispariția completă a unei profesii. În multe cazuri, tehnologia ar putea modifica atribuțiile angajaților și modul în care este organizată activitatea.

„Faptul că AI ar putea prelua anumite sarcini, fie că vorbim despre angajați aflați la început de carieră, fie despre persoane cu mai multă experiență, nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea complet. S-ar putea să se schimbe pur și simplu fișa postului și să se diversifice volumul de muncă”, a explicat Mînzatu.

În opinia sa, capacitatea de a utiliza instrumente bazate pe modele lingvistice ar putea deveni, în viitor, una dintre competențele cerute la angajare.

Oficialul european a admis însă că inteligența artificială ar putea elimina unele locuri de muncă, inclusiv posturi care necesită calificări înalte.

„Responsabilitatea noastră este să fim pregătiți și să avem toate instrumentele necesare pentru fiecare scenariu. Pe de o parte, da, considerăm că AI ar putea înlocui anumite locuri de muncă, inclusiv unele foarte bine calificate. Dar o mare parte a impactului va ține de sarcinile pe care oamenii le îndeplinesc și de modul în care se schimbă activitatea lor. Din această perspectivă, tehnologia ar trebui să creeze și oportunități”, a declarat ea.

Mînzatu a avertizat că efectele nu vor fi distribuite în mod egal. Angajații care au acces limitat la formare ar putea întâmpina dificultăți mai mari în adaptare, iar femeile ar putea fi mai expuse, întrucât ocupă o pondere importantă a posturilor administrative.

„De aceea, accesul la educație și reconversie profesională este esențial. Trebuie să pregătim oamenii înainte ca locurile lor de muncă să se schimbe și să îi sprijinim dacă au nevoie să treacă la un alt rol. Vrem ca Europa să beneficieze de AI, iar angajații europeni să participe la aceste câștiguri”, a subliniat vicepreședinta Comisiei Europene.

Comisia Europeană vrea să crească participarea adulților la cursuri de formare

Roxana Mînzatu a explicat că Uniunea Europeană pregătește programe pentru dezvoltarea competențelor digitale și pentru sprijinirea angajaților ale căror atribuții se vor schimba din cauza AI.

Potrivit datelor prezentate de oficialul european, nouă din zece locuri de muncă necesită competențe digitale de bază, însă doar 40% dintre adulții din Europa au participat la cursuri de formare în anul precedent. Comisia își propune să crească această proporție la 60% până în 2030.

„Inteligența artificială schimbă în mod clar felul în care muncim, iar oamenii au nevoie de competențele necesare pentru a ține pasul. Datele noastre arată că nouă din zece locuri de muncă necesită competențe digitale de bază, însă doar 40% dintre adulții din Europa au beneficiat de formare anul trecut. Vrem să ajungem la 60% până în 2030. Acest lucru este vital pentru competitivitatea Europei și pentru încrederea oamenilor”, a declarat Mînzatu.

Ea a precizat că pregătirea trebuie să înceapă din școală. Comisia Europeană a elaborat, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un cadru pentru dezvoltarea competențelor de utilizare și înțelegere a inteligenței artificiale. Un pachet dedicat educației, care urma să fie lansat în noiembrie, ar urma să ofere sprijin suplimentar profesorilor și elevilor.

Pentru persoanele deja angajate, Comisia testează programe de tranziție profesională în mai multe state membre, inclusiv în lanțul de producție al industriei auto. Obiectivul este ca angajații să poată dobândi noi competențe sau să se recalifice înainte de a-și pierde locul de muncă.

„Este vorba despre tranziția de la un loc de muncă la altul. Trebuie să anticipăm schimbările, să oferim sprijin și să îi ajutăm pe oameni să își dezvolte competențele sau să se recalifice înainte să ajungă în șomaj”, a explicat vicepreședinta Comisiei Europene.

Peste 26 de miliarde de euro, alocate competențelor digitale și educației

Mînzatu a prezentat și principalele surse europene de finanțare pentru dezvoltarea competențelor digitale. Potrivit acesteia, două miliarde de euro sunt alocate prin Fondul Social European Plus pentru competențe digitale, iar alte 23 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru competențe digitale și educație prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Programul Europa Digitală include, la rândul său, 1,3 miliarde de euro pentru tehnologii AI, infrastructură și competențe digitale.

„Obiectivul este simplu: oamenii trebuie să poată învăța competențe noi pe măsură ce locurile lor de muncă se schimbă, iar companiile trebuie să poată găsi specialiștii de care au nevoie. Investițiile în tehnologie trebuie să meargă mână în mână cu investițiile în oameni”, a afirmat Mînzatu.

Oficialul european a susținut că pregătirea angajaților nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina companiilor. Mediul privat cunoaște competențele de care are nevoie și poate contribui la formarea practică, în timp ce autoritățile pot finanța programe și pot asigura accesul la educație pentru persoanele care riscă să fie excluse.

„Colaborarea este esențială. Companiile știu de ce competențe au nevoie și pot contribui la formarea unor programe practice și relevante. Guvernele oferă finanțare, sprijină sistemele de educație și se asigură că formarea ajunge și la oamenii care, altfel, ar putea să nu aibă acces la ea. Niciuna dintre părți nu poate elimina singură deficitul de competențe”, a declarat ea.

„AI ar trebui să facă munca mai sigură și mai puțin repetitivă”

În interviu, Roxana Mînzatu a vorbit și despre viitorul proiect european privind locurile de muncă de calitate, cunoscut drept Quality Jobs Act. Consultarea publică pentru această inițiativă s-a încheiat pe 28 septembrie, iar observațiile primite urmează să contribuie la elaborarea propunerii legislative.

Mînzatu a precizat că este prea devreme pentru concluzii, întrucât mai sunt necesari câțiva pași înainte de adoptarea propunerii, planificată pentru luna decembrie.

„Obiectivul nostru este clar: AI ar trebui să facă munca mai sigură, mai relevantă și mai puțin repetitivă. Actul privind locurile de muncă de calitate va promova utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la locul de muncă, va proteja angajații de riscuri și se va asigura că oamenii păstrează controlul atunci când algoritmii sunt folosiți pentru a-i gestiona”, a explicat vicepreședinta Comisiei Europene.

Ea a arătat că una dintre principalele dificultăți va fi găsirea unui echilibru între protejarea angajaților, oferirea unor reguli clare companiilor și menținerea inovării.

„Asta înseamnă să lucrăm îndeaproape cu angajatorii și sindicatele, pentru ca regulile să funcționeze în practică și să existe încredere în modul în care este utilizată inteligența artificială la locul de muncă. Atingerea acestui echilibru prin legislație este dificilă”, a mai declarat Mînzatu.